Solstitiul de vara (Sommersonnenwende)
Claudia Elena Zidaru C.N.M. ASTRA-SIBIU
Muzeul de Etnografie si Arta Populara Sasesca “Emil Sigerus”
Sasii considera perioada din jurul zilei de 21 iunie una destul de periculoasa, in care puterea duhurilor rele poate sa fie destul de mare, ele facind rau comunitatii. Aceste duhuri rele pot fi indepartate prin sunetul clopotului tras la miez de noapte. Credintele sunt destul de puternice in lumea satului sasesc si sunt legate de solstitiul de vara, cind puterea fortelor malefice este mare.
In Prod (Pruden) judetul Sibiu, in noaptea de Johannes (21 iunie) se aprinde un foc pentru apararea recoltei de griu. In alte sate precum Calnic (Kelling) judetul Alba, Dumitra (Mettersdorf) judetul Bistrita-Nasaud, satenii lasa sa coboare de pe dealuri roti care ard. Flacaii merg in aceeaşi seara cu faclii aprinse in vii. Exista credinta conform careia cu cit facliile ard mai mult, cu atit viile erau mai protejate si roditoare. Focul este vazut ca element purificator, al dreptatii, mistuitor al fortelor malefice.
Este o ceremonie de vara care a supravietuit in sate precum: Rupea-Viscri (Cohalm), Bunesti (Bondendorf), Dacia (Stein), Toarcla (Tarteln) toate in judetul Brasov, Cirta (Kerz) judetul Sibiu. Se tine in data de 29 iunie, odata cu Sfintii Petru si Pavel care in calendarul popular marcheaza miezul verii agrare si inceputul secerisului. Sinpetrul de Vara a preluat data (29 iunie) si numele Sfintului Apostol Petru din calendarul crestin. In traditia populara apare fie ca personaj pamintean, fie ca divinitate celesta. In vremurile imemoriale, cind oamenii erau foarte credinciosi, Sfintul umbla pe Pamint singur sau insotit de Dumnezeu. Adesea, Dumnezeu il consulta la luarea unor decizii. In povestirile si snoavele populare Sinpetru este un om obisnuit: se imbraca in straie taranesti; se ocupa cu agricultura, cresterea animalelor si, mai ales cu pescuitul. Fiind credincios, foarte harnic si bun sfetnic este luat de Dumnezeu in cer unde ii incredinteaza portile si cheile Raiului. Poate fi vazut de paminteni la miezul noptii cind se deschide pentru o singura clipa cerul, stind la masa imparateasca in dreapta lui Dumnezeu, fiind si cel mai cunoscut “sfint” al calendarului popular. Importanta sarbatorii este subliniata de postul care o precede care, spre deosebire de Postul Pastelui, Postul Craciunului si Postul Sintamariei, are numar variabil de zile. Local, sarbatoarea era anuntata de anumite repere cosmice si terestre: aparitia licuricilor, amutitul cucului, rasaritul constelatiei Gainusei.
Comentarii recente