Text & Foto: Mihai Cibotaru
“Orice calatorie, afara de cea pe jos, e dupa mine o calatorie pe picioare straine; a avea la indemana un tren, roatele unei trasuri sau picioarele unui cal inseamna a merge sezand si a vedea numai ceea ce ti se da, nu insa si tot ce ai voi”
Calistrat Hogas – Pe drumuri de munte
Este iarna peste tot, in jurul si deasupra noastra. Ninge constant de cand am intrat in traseu de la Chiril de pe valea Bistritei, iar pe jos stratul de zapada capata consistenta cu fiecare metru pe care-l castigam in altitudine. Citeşte mai departe…
Ministerul Turismului anunta redeschiderea Salinei Durgau Turda din judetul Cluj, unul dintre cele mai importante complexe balneare, modernizat cu fonduri europene.
Salina beneficiaza de baza de tratament si recuperare destinata celor cu afectiuni respiratorii, terenurile de minigolf si bowling si un debarcader subteran din minele Terezia si Rudolf. Turistii pot admira întreaga panorama dintr-un lift modern, care coboara la o adancime de 80 de metri. Obiectivul a beneficiat de finantare europeana nerambursabila în cadrul Programul PHARE CES 2005, prin proiectul “Cresterea atractivitatii turistice a zonei cu potential balnear – Lacurile Sarate – Zona Durgau – Valea Sarata si Salina Turda”.
Lucrarile au început în anul 2008 si au o valoarea totala de 5.807.120 Euro, din care 950.000 Euro, contributia Consiliului Local Turda. Proiectul a avut în vedere lucrari de amenajare a infrastructurii turistice si balneare, cresterea potentialului lacurilor sarate, crearea unei legaturi directe între Salina si Zona Durgau-Valea Sarata. Primele lucrari miniere pe amplasamentul actualei saline dateaza din 1690. In anul 2000 zona a fost declarata rezervatie naturala de interes national, considerata un muzeu de istorie a mineritului de sare.
Sursa: http://www.turism.gov.ro
Premii pentru ziaristi
-Premiul pentru Reportaj – cotidianului Jurnalul National, d-nei SIMONA LAZAR, coordonatoarea “Jurnalului de bucatarie” si “Jurnalului de calatorie”, realizatoarea reeditarii cartii lui Constantin Bacalbasa, “Dictatura gastronomica. 1501 feluri de mancare”.
-Premiul Alo, Romania! – d-lui VASILE ARHIRE, directorul TVR Iasi, coordonatorul emisiunii cu acelasi nume la TVR International
-Premiul Fotografia fermecatoare – d-lui RAZVAN VOINEA, revista “Vacante si Calatorii”, coordonatorul Salonului National de Fotografie Turistica
-Premiul Fotograful iti arata lumea – d-lui SIMION BUIA,pentru fotoreportajele publicate in revista “Romania Pitoreasca”
-Premiul Caleidoscop – d-nei BEATRICE CHIRIAC, pentru editiile “Force Tourism” consacrate judetelor Suceava, Botosani, Neamt si Giurgiu.
-Premiul Maria Sa Muntele – d-lui DINU MITITEANU, pentru scrierile dedicate alpinismului si veteranilor lui, turelor de iarna si avalanselo
-Premiul Anda Raicu – d-lui LUCIAN RENITA, corespondentul in Romania al revistei “Natura” din Chisinau, Republica Moldova
-Premiul pentru Cartea care zideste – “Grupul Hunedoara”: d-lui NICU JIANU, pentru cartea “Pe carari de munte”; d-lui IOAN PARVA, pentru cartea “Muntii, Motii si Lumea”; d-lui TIBERIU SVOBODA, pentru cartea “Drumuri transcarpatice intre Olt si Cerna”
Citeşte mai departe…
Revista “Vacante si calatorii” a castigat premiul “Fotografia fermecatoare”, pentru coordonarea Salonului National de Fotografie Turistica.
Editia din acest an al Galei Premiilor Asociatiei Jurnalistilor si Scriitorilor de Turism din Romania s-a desfasurat la Casa de Cultura din Horezu, in preajma aniversarii a 160 de la nasterea poetului Mihai Eminescu, “cea mai frumoasa simtire pe care a dat-o neamul nostru”, asa cum a fost descris de Mihai Oginji, secretarul general al Asociatiei.
Printre laureatii acestei gale s-au numarat prefectul judetului Valcea, Petre Ungureanu, primarul localitatii Horezu, jurnalisti si scriitori precum Constantin Nitu, Vasile Arhire sau Simona Lazar (Jurnalul National), precum si o serie de personalitati de marca ale turismului romanesc printre care Gheorghe Fodoreanu, Nicolae Neacsu sau Eva Gligor.
Premiul acordat revistei reprezinta o recunoastere a importantei Salonului National de Fotografie Turistica, care a adunat de-a lungul celor zece editii, peste 3500 de fotografii definitorii pentru prezentarea valorilor romanesti si cei mai buni fotografi romani.
LEGENDA DOCHIEI
In ceea ce priveste Stinca Dochiei, ea este, poate, locul cel mai invaluit in mister. Despre aceasta stinca unii spun ca ar fi pietrificarea unei batrine ciobanite, care, invesmintata cu noua cojoace, a pornit, impreuna cu oile si caprele sale, spre virful muntelui, desi vremea nu-i ingaduia. Si, cum mergea ea, a inceput sa ploua si sa ninga. Si, fiindca cojocul de deasupra se uda mereu si se ingreuna, obosind-o la drum, batrina ciobanita a lepadat, unul cite unul, opt din cele noua cojoace. Atunci, s-a pornit un ger mare de la Dumnezeu, ger care a inghetat-o impreuna cu oile si caprele sale.
LEGENDA PANAGHIEI
Panaghia se pare ca n-a fost totdeauna o stinca de piatra rece, fara inima si suflet. Panaghia era o fata frumoasa. Se zice ca ursitoarele, cind au daruit-o la nastere, una a luat intuneric din intunericul cel mai nepatruns al unei nopti fara de luna, adinc din adincul marilor fara de fund, foc si lumina din lumina si focul luceferilor celor mai stralucitori, duiosie si blindeta din ochii ingerilor ce stau la dreapta lui Dumnezeu si le-a pus toate in privirile ei; alta a rupt crinilor fragezimea si albeata, iar trandafirilor rumeneala lor si le-a pus pe fata ei; a treia a tors din caierul de neguri fire subtiri de umbra neprihanita si i-a pus pe cap ca podoaba de par negru si bogat; iar Dumnezeu a rupt din inima si sufletul sau particica cea mai aleasa si i-a dat-o Panaghiei suflet si inima.
Citeşte mai departe…
text: Iulia M. Sandu
Foto:Isabela Buhai
Legatura mea cu Clujul a inceput cu noua ani in urma, atunci cand am poposit pentru prima data in acest frumos oras de pe malul Somesului ca si proaspat student. De atunci si pana astazi am vazut Clujul transformandu-se sub ochii mei si devenind un oras modern si cosmopolit, noul “Sillicon Hill” al Romaniei, epicentru al vietii culturale si educationale din Transilvania. In ciuda tuturor acestor transformari, Clujul a reusit sa-si pastreze vechiul aer de urbe medievala si sa atraga un numar crescand de vizitatori. S-au construit mall-uri dar s-au refacut si multe dintre fatadele cladirilor vechi din centrul istoric, s-au deschis restaurante din orientul apropiat, cu mancare italiana sau chinezeasca dar si restaurante traditionale romanesti, au fost inaugurate cluburi cu muzica house dar si cu muzica populara sau oldies, iar strazilor pietonale din centru li se va adauga in curand o centura de ocolire moderna.
Citeşte mai departe…
Text&Foto: Iulia Sandu
Situat pe Valea Somuzului, pe drumul european E85, municipiul Falticeni este un important punct de legatura in partea de Nord-Est a Romaniei, loc de popas de la Iasi spre manastirile din Bucovina sau din Vechiul Regat si de la Neamt catre Suceava si Chisinau. Falticeniul este un oras provincial mic dar cu sufletul mare care a atras de-a lungul timpului, prin voia destinului sau datorita frumusetilor locurilor, multe personalitati ale culturii si stiintei romanesti, George Calinescu situand acest spatiu moldav pe locul trei in tara dupa Bucuresti si Iasi in ceea ce priveste numarul de personalitati.
Citeşte mai departe…
Interviu de Razvan Voinea
Stam de vorba astazi cu dna Gabriela Bostanescu, o doamna amabila si stapana pe sine atunci cand vine vorba de subiectul ei preferat: gestionarea fondurilor comunitare. Interviul apare din dorinta cititorilor revistei si a participantilor la seminarile „Vacante si Calatorii”, care ne-au sugerat sa publicam materiale „la cald” legate de fondurile europene destinate dezvoltarii turistice, rezultatele dosarelor depuse pana acum si urmatoare sesiuni de proiecte.
Rep: Conform datelor de pe site-ul Ministerului, “Fondurile totale pentru perioada 2007 – 2013 alocate Domeniului Major de Interventie (DMI) 5.3 Promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare, in scopul cresterii atractivitatii Romaniei ca destinatie turistica din POR gestionate de catre minister sunt de 150,356 mil. de euro, din care 127,802 mil. de euro de la Uniunea Europeana prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regionala (FEDR) si 22,553 mil. de euro cofinantare nationala” Cat la suta dintre aceste fonduri s-au absorbit pana in prezent?
Citeşte mai departe…
Mihai Ogrinji
Se pare ca turismul românesc nu-i facut sa se bucure de un statut al seriozitatii. Ca si multe alte activitati sau domenii, el este împins, în stilul nostru atât de inconfundabil, pe povârnisul derizoriului. Se face orice spre a se lasa impresia, cel putin, ca aceasta industrie, atât de profitabila la altii, la noi traieste dintr-o suita inepuizabila de improvizatii si incompetente. Un fel de susa, sunt grabiti sa spuna unii, care, dincolo de faptul ca nu sporeste PIB-ul României, mai si cheltuieste bani de la buget pentru promovare. Si, sub gherele crizei, nu par tocmai bani putini. Afirmatiile aberante se deruleaza într-o destrabalare stupefianta. Oameni în toata firea îsi dau cu parerea ca România nu are ce oferi lumii, nu dispune de un potential turistic performant, ca decât s-ar face promovare, în aceste vremuri de restriste economica, mai bine s-ar împinge banii spre cosurile salarilor… Bine ca au potential turistic ungurii si bulgarii, care oricum cheltuiesc pentru promovare, an de an, fonduri de 3-4 ori mai mari decât ale noastre! N-as vrea sa repet o serie de lucruri pe care, anticipându-le, le însiruiam chiar în aceasta pagina, în primul numar al revistei pe acest an. Scriam, atunci: ”Riscul ca doamna ministru sa devina, cu voie sau fara voie, o tinta predilecta a comentatorilor de ocazie face ca adevaratele probleme ale industriei vacantelor si calatoriilor sa ramâna fara ecou, fara o abordare constructiva.” Ceea ce, din pacate, s-a si întâmplat.
Citeşte mai departe…
Razvan Voinea
In numarul din martie al Vacantelor, aparut un un articol despre Valea Costilei, una dintre cele mai spectaculoase vai nemarcate din Bucegi. A fost prima la care ne-am gandit cand am hotarat sa mergem in week-end ”undeva pe munte”. Promitem si alte vai in weekendurile urmatoare. Deocamdata, descriem Costila pe scurt, din pacate fara a denumi toate vaile si crestele peste care am trecut si fara poze. Ideea de a descrie cate o vale nemarcata si de a transforma blogul intr-un dedicat vailor din Bucegi (si nu numai) ne-a venit pe acolo. Promitem ca urmatoarele vai vor fi descrise complet si cu fotografiile aferente. Si avem atatea in plan.
Citeşte mai departe…
Comentarii recente