Observatorul Astronomic

Pentru cinefili si sportivi surprizele orasului sunt multe si bogate
Festivalul International de Film Transilvania (TIFF) a reusit sa se impuna ca un festival de prestigiu la nivel european si atrage in fiecare an un numar ridicat de turisti, iar din aceasta toamna se va organiza si Festivalul International “ComedyCluj”, dedicat filmelor de comedie. Pe plan sportiv, turistii vin la Cluj nu doar pentru a asista la meciurile echipelor de fotbal CFR Cluj si Universitatea Cluj, dar si la competitiile de handbal, baschet, volei sau judo organizate la Sala Sporturilor Horia Demian. Mai mult, langa viitorul stadion “Ion Moina” se va construi un centru sportiv de rang superior care va putea gazdui competitii sportive variate, de la hockey pe gheata si patinaj artistic la scrima, box si arc.
Pe langa toate acestea, Clujul ispiteste turistii cu nenumaratele festivaluri pe care le organizeaza, cum ar fi: Toamna Muzicala Clujeana, organizat de Filarmonica de Stat Transilvania, Festivalul international al teatrelor de papusi “Puck-Animafest”, Festivalul International “Lucian Blaga”, Zilele portilor deschise, Delahoya Rave Festival, Festivalul de Teatru Experimental Man.In.Fest, Transilvania Jazz Festival sau SeptemberFest.
Primul traseu porneste din zona pietei Muzeului, cea mai veche piata a Clujului, astazi zona pietonala. Dupa ce luati micul dejun la una din cafenelele din aceasta zona – Bistro Viena (Str. Matei Corvin nr./tel: 0757-082.590/program Luni-Joi 09-24/Vineri si Sambata 09-01 Duminica 10-22 http://www.bistroviena.ro), puteti admira si chiar cumpara obiectele traditionale romanesti ale mesterilor populari ce expun aici sau sa degustati din celebrele specialitati austriece (varza cruda cu chimen, Salata de cartofi, Hash browns vienez (langose de cartofi), strudel cu mere in sos vanilie / frisca, strudel cu branza, gombot  in sos de vanilie si mac ). De retinut ca nimic nu acompaniaza mai bine un astfel de regal culinar decat berea austriaca alba nefiltrata Edelweiss. Poti sfarsi intreaga calatorie cu o cafea vieneza ca la carte.
Plimbandu-va apoi pe aceste alei muzeu din vechea cetate a Clujului, veti observa Casa Matei Corvin din secolul al XV-lea si Biserica Franciscana pe al carui frontispiciu sunt amplasate 2 opere ale sculptorului Johannes Nachtigall: statuia Sfantului Francisc si statuia Sfantului Anton. Chiar daca in momentul de fata este inchis pentru doi ani datorita unor lucrari de restaurare, Muzeul de Istorie al Transilvaniei situat pe str. Constantin Daicoviciu nr. 2 va va oferi informatii despre istoria acestei asezari urbane. De aici, indreptati-va spre Piata Mihai Viteazul unde veti vedea statuia lui Mihai Viteazul inconjurata de un mic parculet, cinematograful Republica, iar in partea vestica, in zona intersectei cu strada George Baritiu, Regele Ferdinand, Horea si podul peste Somes veti descoperi Palatul Babos care face parte dintr-un complex arhitectural finalizat la sfarsitul secolului XIX, alaturi de Palatul Szeky, Palatul Berde si Palatul Elian. Luati pranzul la restaurantul Roland Gaross de pe malul Somesului si apoi urcati pe jos sau faceti o scurta calatorie cu taxiul pana pe dealul Cetatuiei. Din vechea fortificatie construita in perioada Habsburgica a mai ramas putin dar, odata ajunsi sus, veti putea admira o panorama superba a orasului de la poalele Feleacului si va veti putea racori la una din terasele cu priveliste sau la barul hotelului Belvedere, inainte de a cobori pe treptele ce duc spre Parcul Central. In drumul spre aleele racoroase ale parcului, pe malul drept al Somesului, la capatul strazii Emil Isac, veti putea vedea cladirea in stil “secession” a Teatrului si a Operei Maghiare, singurele institutii de acest fel din afara granitelor Ungariei. Parcul Central „Simion Barnutiu”, cunoscut clujenilor drept „Parcul Mare”, are o vechime 179 de ani, fiind cel mai mare spatiu verde din inima orasului. Plimbandu-va prin parc veti descoperi foisorul in care au loc “casatoriile de vara”, Facultatea de Chimie din cadrul Universitatii Babes-Bolyai care a functionat initial ca scoala de fete, cladirea vechiului Casino ce va fi transformata intr-un spatiu multifunctional ce va include expozitii, receptii, prezentari si evenimente si, nu in ultimul rand, lacul de agrement de unde veti putea inchiria barci si hidrobiciclete pentru o plimbare la apus de soare. Cum pana acum trebuie sa vi se fi facut foame, chiar langa parc, pe strada Cardinal Iuliu Hossu, veti putea lua cina la restaurantul Club Italia, unde va recomand sa comandati deliciosul carpaccio di pesce spada, dupa care puteti servi un desert delicios si gusta ceaiuri aromate la Amadeus Mozart Café de pe aceeasi strada.
Al doilea traseu pe care vi-l propun incepe cu un mic dejun la una din terasele din zona Zidului Cetatii de pe strada Potaissa, astazi pietonala. Zidul a fost realizat in secolul XV, cand a fost acordat Clujului rangul de Oras Liber Regesc, primind astfel dreptul de a construi ziduri, bastioane si turnuri de aparare.
Urmeaza cu o vizita la Gradina Botanica “Alexadru Borza” de pe Strada Republicii, fondata in 1920, dupa Unirea Transilvaniei cu Romania, si contine pe teritoriul sau peste 10 000 specii de plante din toate colturile lumii. Dupa ce v-ati bucurat de peisajul seren si de gradina japoneza si cea romana, puteti folosi iesirea de pe strada Pasteur si cobori apoi pe strada Prof. Victor Babes spre Piata Lucian Blaga. Pentru a lua pranzul va puteti opri la Marty Caffe pentru a manca o salata sau o pizza sau, daca vreti sa mancati “mult si bine”, va puteti abate putin de la drum pentru a merge la Casa Vikingilor de pe strada Bogdan Petriceicu Hasdeu. Din Piata Lucian Blaga, unde veti putea admira cladirea Bibliotecii Central Universitare si cea a Casei de Cultura a Studentilor, unde isi afla temporar sediul Filarmonica de Stat Transilvania, coborati pe strada Petru Maior, pana pe strada Memorandumului, unde, la numarul 21, se afla Muzeul Etnografic al Transilvaniei. Acest muzeu este cel mai modern si bine organizat muzeu din Cluj, nefiind de mirare faptul ca este primul muzeu etnografic din Romania care si-a desfasurat activitatea neintrerupt. Mai mult, in perioada mai – octombrie puteti lua autobuzul 30 din vecinatatea muzeului pana in Piata 14 Iulie, unde se afla o anexa a sa, parcul Etnografic “Romulus Vuia”, primul muzeu etnografic in aer liber din Romania si al saselea din Europa. Aventurati-va apoi mai departe de centru pentru a lua cina la Hanul Dacilor de pe strada Constantin Brancusi, unde va recomand ciorba de fasole cu ciolan in paine, sau la restaurantul Lugano de pe strada G-ral Eremia Grigorescu, unde va recomad sa incercati un foie gras rustic si pieptul de rata cu sos de struguri. De retinut, miercurea, vinerea si sambata la acest ultim restaurant se sustin spectacole de muzica de pian live.
O noua zi, un nou traseu care incepe la Bastionul Croitorilor unde va puteti bea cafeaua de dimineata la cafeneaua de la subsol. Monumentul poarta numele breaslei croitorilor din Cluj, care l-au intretinut si au avut obligatia pazei orasului in acest punct al Vechii Cetati. Bastionul a fost recent restaurat, gazduieste astazi noul centru de cultura urbana al orasului si este, consider eu, un exemplu perfect de adaptare a unui spatiu istoric la realitatea prezenta. Din acest punct, in drum spre Piata Unirii, faceti o plimbare pe strada Mihail Kogalniceanu. Strajuita de copaci ai caror coroana fac umbra strazii, pe strada Mihail Kogalniceanu veti putea admira Biserica Reformata-Calvina, una din cele mai mari biserici din sud-estul Europei, un exemplu perfect al stilului arhitectural gotic tarziu, statuia Sfantului Gheorghe omorind balaurul, Palatul Teleki ce adaposteste Sala de lectura a Bibliotecii Judetene „Octavian Goga” si sediul central al Universitatatii “Babes-Bolyai” din care face parte si Biserica Piaristilor sau a Iezuitilor, cu intrare de pe Strada Universitatii. Piata Unirii, transformata recent intr-o ampla zona pietonala, a fost miezul orasului medieval Cluj. In mijlocul pietei se afla Biserica romano-catolica Sfantul Mihail, una din cele mai bune exemple ale goticului din Romania, si Statuia lui Matei Corvin. Pe laturi se afla Palatul Bánffy, care adaposteste acum Muzeul de Arta, cele 2 cladiri construite in oglinda de la care porneste strada Iuliu Maniu, cladirea fostei primarii si cea a Bancii Nationale, cladirea fostului Hotel Continental in proiect de a fi transformat in Galeriile Comerciale “New York” si Casa Hintz care a fost locul primei si celei mai longevive farmacii din Cluj Napoca, astazi Muzeul Farmaciei. Intre vizita la cele doua muzee care strajuiesc aceasta piata, va sugerez sa luati pranzul la restaurantul Baracca (www.baracca.ro/tel. 0732.155.177) de pe strada Napoca nr.8A , unde atat mancarea cat si design-ul localului sunt absolut superbe.
Din Piata Unirii, mergeti pe aleea pietonala de pe B-dul Eroilor spre Piata Avram Iancu unde veti vedea Catedrala Ortodoxa, Statuia lui Avram Iancu, cladirea Operei Romane si a Teatrului National din Cluj, palatul de Justitie, cladirea Comandamentului Armatei a IV-a Transilvania cunoscuta si ca vechea cazarma Sf. Gheorghe si, in spatele Catedralei, pe Bulevardul 21 Decembrie 1989, Biserica Reformata Calvina cu doua turnuri. Tot pe acest bulevard, la numarul 22, va recomand sa luati cina la restaurantul cu specific vanatoresc Hubertus (B-dul 21 Decembrie nr. 22, Cluj-Napoca, Romania/Tel. 264 596 743, fax: +40 264 439 405 mail: office@hubertus.ro), unul dintre cele mai vechi restaurante din urbea de pe Somes.
Proiectele pentru turismul clujean in sunt notabile  in sensul in care  Padurea Faget va deveni un parc pentru picnic dotat cu gratare, alei si potetci, Castelul Banffy din Rascruci va fi transformat in centru international de conferinte, Canalul Morii va fi refacut si va fi flancat de o alee pietonala cu arbori, vor aparea chioscuri cu model unitar pentru distribuitorii de presa, Parcul Central va fi reamenjat, se va construi un bazin de polo in Gheorgheni, Baile Someseni vor fi modernizate, la Baisoara se va construi o partie de schi moderna, cateva cladiri vechi din centrul istoric al orasului, inclusiv cladirea Muzeului de Arta (Palatul Banffy), vor fi restaurate, groapa din Piata Muzeului va fi acoperita cu o cladire de birouri a carei parter va permite accesul la vestigii, iar Muzeul Etnografic se va extinde in padurea Hoya.
Traseele pentru biciclete si placutele bilingve de semnalizare a cladirilor monument-istoric au aparut deja in oras.
O doina zice: “Lung e drumul Clujului dar mai lung al dorului”. Chiar daca drumul Clujului va fi lung pentru multi dintre voi, va asigur ca se merita si ca, odata ce veti cunoaste acesta capitala occidentala a Romaniei si locuitorii ei, drumul dorului de Cluj va fi si mai lung. In dulce grai ardelenesc, clujenii va invita sa veniti la Cluj. “No, hai la Cluj!”.

Palatul Culturii din Tirgu Mures

Unul dintre cele mai frumoase orase medievale ale Transilvaniei de astazi este Tirgu Mures, resedinta judetului Mures. Exista toate sansele sa va indragostiti la prima vedere de acest oras. Din punct de vedere turistic, pozitionarea centrala, cu acces la drumul european E60, la reteaua de cai ferate, existenta aeroportului, importanta transnationala “TRANSILVANIA” si situarea in punctul de conexiune al viitoarelor autostrazi – perspectiva autostrazii Transilvania si Tirgu Mures – Iasi – confera municipiului Tirgu Mures importante atuuri pentru manifestarea vocatiei nationale si internationale.

Pagini de istorie zbuciumata
Teritoriul de azi a orasului a constituit leaganul unei stravechi civilizatii umane. Aici s-au descoperit numeroase dovezi materiale ce atesta vechimea asezarii, incepind cu epoca neolitica, pina in perioada feudala timpurie (sec. IX-XIV), cind se fac cunoscute primele mentiuni documentare a localitatii. Tirgu Mures s-a dezvoltat ca un tirg, caracteristica fiind determinata de amplasarea la intersectia unor importante trasee comerciale. In prima jumatate a secolului XVI se remarca intre orasele infloritoare ale Transilvaniei ca un important centru al productiei mestesugaresti si al schimburilor comerciale. Avem astazi in centrul urbei Cetatea Medievala, care a evoluat de la primele fortificatii de secol XV, fiind intarita in timpul voievodului Stefan Bathory (1492) si apoi reconstruita in forma actuala intre anii 1603-1653.
Indiferent de unde sositi, dinspre Sighisoara, Cluj sau Reghin, toate drumurile va conduc in centrul municipiului. Accesul in zona centrala este interzis insa oricaror mijloace de transport rutier la sfirsit de saptamina. Cu siguranta veti remarca in centru numeroasele cladiri cu aer de epoca, elegant ornamentate, in stil baroc, aparut la sfirsitul secolului al XVII-lea, cind se realizeaza lacasuri de cult, cladiri de interes comun, case nobiliare, cazarma din incinta cetatii,  ce au ramas ca zestre a patrimoniului architectural.

Situare geografica
Tirgu Mures este amplasat la intersectia a trei zone geografice Cimpia Transilvaniei, Valea Muresului si Valea Nirajului, la o altitudine de aproximativ 320 m fata de nivelul marii. Ridicat initial pe terasa inferioara de pe stinga riului Mures, orasul s-a dezvoltat de-a lungul timpului ocupind povirnisurile si dealurile din apropiere.

Informare turistica
In cazul in care doriti sa participati la o sesiune de shopping va recomandam, daca veniti din strainatate,  sa schimbati moneda pe care o aveti in lei. Sunt foarte multe case de schimb valutar  deschise zilnic, localizate in centrul orasului langa punctele de interes turistic, precum si acolo unde sunt puncte de intrare si iesire a turistilor: statii de tren, terminale de autobuze,  ce functioneaza intre orele 08:00 si 20:00, si banci ce au programul pana la 17:30,  dar exista si care functioneaza cu un program prelungit cum ar fi cele din hypermarket-uri. Bancomatele completeaza tabloul facilitatilor de schimb. Iar daca vi s-a facut dor de casa si doriti sa trimiteti o scrisoare oficiile postale au programul pana la orele 19:00 inclusiv vineri, iar sambata la ora 13:00 se inchid.
Traditia locuitorilor targurilor medievale, de a-si manifesta bucuria prin diferite manifestari, se pastreaza si acum. Astfel, tinerii entuziasti, cu muzica in singe, au festivalul lor, printre cele mai importante manifestari de acest gen din Europa – Tuborg Green Fest Peninsula (intre 25 si 28 august, in fiecare an ). Evenimentul de la Tirgu Mures este intesat de concertele celor mai  in voga artisti, dar si de o serie de programe culturale, sociale si ecologice .
Tinerii din toata lumea pot veni pentru citeva zile aici, sa isi puna cortul, sa se uite la filme sau la spectacole live de comedie, sa faca bungee-jumping sau alte sporturi traznite, toate in asteptarea concertelor  care sunt continuate, fara exceptie, de petrecerile gazduite de cei mai buni DJ-i ai momentului. Fiind organizat in toiul verii, aveti si posibilitatea de a va racori la strandul Complexul Weekend, aflat in imediata apropiere.
De interes pentru cei care calatoresc in acesta asezare cocheta ar fi si o serie de manifestari cultural – artistice, precum: Festivalul de muzica sacra,  Zilele tirgumuresene, festivalurile Vinului si Berii, Festivalul national de epigrame “Cobra”, Festivalul international de film de Scurt Metraj “Alternative”, “Jocul din batrini” – festival folcoric, festivaluri de arta populara si mestesuguri.

Atractii turistice
Tirgu Mures este atractiv din punct de vedere al cadrului natural,  inconjurat de paduri, avand riul Mures care il traverseaza, legat  insasi de identitatea orasului prin numele pe care il da acestuia si prin rolul determinant pe care l-a jucat in configurarea formei actuale a urbei.
Spatiul arhitectural este unul variat, turistii putind vizita  monumente din perioada medievala, renascentista, baroca si, in special, din perioada “Art Nouveau”. Dintre acestea amintim Catedrala Mica (Piata Victoriei nr. 4) azi de rit ortodox, desi initial a fost dedicata ritului greco-catolic, ridicata intre 1924-1932 cladirea reproduce la scara mica planul catedralei Sf. Petru din Roma, cladirea Primariei (Piata Victoriei nr.3), construita in stil brincovenesc, intre anii 1938-1942.
Palatul Administrativ (Str. Primariei nr. 2), ridicat in anii 1905-1907 in stil Secession. Cladirea este decorata cu panouri de ceramica smaltuita cu tematici de inspiratie populara (motive florare si zoomorfe) si acoperita cu majolica asezata in forme geometrice. Ansamblul detine un turn cu ceas inalt de 60 m de pe latura nordica a cladirii, care a fost proiectat ca foisor de foc pentru a semnala eventualele incendii din tirg. Din turn se deschide privirii o panorama asupra orasului, cu strazile si trecatorii sai grabiti, care va merita efortul fizic al urcarii treptelor.
Palatul Culturii (str.Enescu nr.2), construit intre 1911-1913 in stil Secession. Este renumit prin decoratiile sale interioare si exterioare. Acoperisul mozaicat din majolica, frontispiciul decorat cu basoreliefuri, frescele si vitraliile interioare cu teme inspirate din baladele populare sau scene mitologice si sala oglinzilor atrag privirile iubitorilor de frumos. Gazduieste importante institutii de cultura: Filarmonica, Biblioteca Judeteana Mures, Muzeul de Arta, Galeria Uniunii Artistilor Plastici, expozitia permanenta a Muzeului de Istorie, Centrul de Informare Turistica Mures, iar in Sala Maris expozitii temporare pe diverse teme. In sala de concerte functioneaza o orga alcatuita din 4463 tuburi si avind 63 registre.
Muzeul Judetean Mures (str. Horea nr. 24) functioneaza intr-o cladire construita intre 1890-1893, in stil neobaroc cu elemente renascentiste. Acesta adaposteste Muzeul de Stiinte Naturale, cu o bogata colectie de insecte si diorame ale habitatelor existente in Jud. Mures, iar la etaj sectia de istorie moderna si contemporana a Muzeului de Istorie.
Muzeul de Etnografie si Arta Populara (Piata Trandafirilor nr. 11) functioneaza din 1984 in cladirea numita Palatul Toldalagi, ridicata in stil baroc intre anii 1759-1762, fosta locuinta a contelui Toldalagi Laszlo.
Muzeul Comemorativ Avram Iancu (str. Avram Iancu nr 23), amenajat in casa in care acesta a locuit impreuna cu Al. Papiu Ilarian si P.Popovici in anii 1849-1849. Daca timpul va permite merita sa treceti pragul Bibliotecii Teleki (str. Bolyai nr 7), cladita intre 1799-1804, in stil baroc, sub indrumarea directa a contelui Teleki Samuel (cancelar al Transilvaniei intre 1791-1822). Aceasta adaposteste carti de mare valoare: manuscrise, incunabule, carti vechi in limbile romina, maghiara sau germana, opere si editii rare, colectia de periodice din secolul XVIII etc. In aceeasi cladire functioneaza si Expozitia Memoriala Bolyai Farkas (1775-1856) si Bolyai Janos (1802-1860), care etaleaza obiecte personale ale celor doi matematicieni tata si fiu, precum si fotocopii si editii ale operelor lor. De asemenea cuprinde si Galeria Nagy Imre, organizata pe baza donatiei facute de artist Muzeului de Arta din Tg-Mures. Sunt expuse peste 100 lucrari cu diferite teme si care reprezinta variate momente din creatia artistului.
Teatrul National (Piata Teatrului nr.1), are doua sectii in limbile romina si maghiara. Cladirea este de data recenta: 1978. In Tg-Mures mai functioneaza si Teatrul Studio in cadrul Universitatii de Arta Teatrala (str Koteles Samuel nr. 6), Teatrul Ariel (str. Postei nr 2) cu piese pentru copii si tineret si Teatrul ’74 (Bastionul Croitorilor).
Chiar in spatele Teatrului National puteti admira Sinagoga (str. aurel Filimon nr 21), ridicata in 1898-1899.
Catedrala Mare ortodoxa (Piata Trandafirilor nr. 1), construita in 1925-1934 in stil bizantin. Forma lacasului este de cruce greaca cu brate egale. Adaposteste o capodopera a picturii ecleziastice rominesti, avind cea mai mare suprafata pictata din tara, iar cupola fiindu-i pictata de maestrul Aurel Ciupe. Culorile calde folosite si lumina care te inconjoara iti dau sentimentul de liniste si impacare.
Biserica Romano-Catolica (Piata Trandafirilor nr.61), construita de Ordinul Iezuitilor intre 1728-1764, in stil baroc cu elemente renascentiste. Amvonul deosebit de frumos, sculptat in lemn, pictat si aurit merita a fi vazute. Indreptati-va acum pasii spre Cetatea Tg- Mures. Din prima fortificatie datata 1492 se pastreaza azi o suprafata in partea de SV cu denumirea Castelul Mic. Cetatea cu plan pentagonal, inconjurata de zidul de aparare, mai are in picioare sapte bastioane, dintre care cinci pastreaza inca numele breslelor care le-au intretinut, desi functionale sunt doar trei. Cele sapte bastioane unite prin ziduri formeaza o mare curte interioara, in cadrul careia se afla Biserica Reformata si Cladirea Manutantei. Bastionul Portii mai pastreaza si azi sistemele defensive medievale: groapa capcana, gurile pentru smoala, santul pentru apa si este sediul unui muzeu organizat in anul 1997 care prezinta istoria cetatii si a tirgului medieval. Bastionul Macelarilor este sediul Teatrului ’74 unde pe linga spectacole au loc si lansari de carti sau alte evenimente culturale, iar Bastionul Croitorilor este sediul Teatrului Scena. Azi cetatea a devenit locul de desfasurare a unor evenimente de divertisment anuale precum: Zilele Tg-Muresene (iunie), Jocul din Batrini (iulie), Festivalul Berii (august), Sarbatoarea Vinului si a Mustului (octombrie), Oraselul Copiilor (decembrie).
Biserica Reformata din cadrul cetatii (str. Bernady nr 5) este cel mai vechi lacas de cult din Tg-Mures si unul dintre cele mai vechi monumente de acest gen din Transilvania. Construita intre 1316-1442, cu numeroase modificari ulterioare, istoria ei este legata de stabilirea Ordinului Franciscanilor pe aceste meleaguri la sfirsitul secolului XIII. Este o biserica sala, ampla, in stilul gotic tirziu cu elemente baroce. Apartine cultului reformat din anul 1566.
Biserica de lemn (str. mitrop. Andrei Saguna nr 3), construita in 1793 dupa planul vechi de ridicare al bisericilor de lemn. In drumul sau spre Blaj poetul nostru national, Mihai Eminescu, a poposit in aceasta bisericuta in anul1866.
Ansamblul urban „Piata Trandafirilor”  emblema a  orasului, fiind insusita ca atare de locuitori si vizitatori .
Dupa atata forfota va puteti relaxa pe Platoul Cornesti (488m altitudine), de unde vi se deschide o superba panorama asupra orasului si Vaii Muresului. Aici se afla si vestita Gradina Zoologica, organizata in 1960, a doua ca marime din tara, azi extinsa pe o suprafata de 20 ha. Sunt adapostite o mare varietate de specii, organizate pe cinci sectiuni: primate, casa tropicala, carnivore, ierbivore, pasari. Gradina este inconjurata in totalitate de o vasta padure de stejari si carpeni numita Padurea Mare, in care se pot face drumetii pe numeroasele mini-trasee amenajate. Padurea se afla sub regim de protectie.

Locuri de distractie
Complexul de Sport si Agrement Muresul (str Plutelor nr 2) cunoscut si cu denumirea de Week-end, renovat din 2004. Complexul ofera un cadru natural deosebit. Este un parc amplasat pe malul micului lac de acumulare format de barajul de peste Riul Mures. Prima amenajare a fost facuta in sec. XIX in jurul unui brat parasit al Muresului. Astazi exista cinci bazine pentru inot sau canotaj, de diferite adincimi si marimi, cu posibilitatea de a inchiria ambarcatiuni.
Ansamblul urban „Piata Trandafirilor” emblema a  orasului, fiind insusita ca atare de locuitori si vizitatori .
Hipodromul pentru turismul hipic si Aeroclubul Romin care asigura conditii optime pentru zboruri cu aparate ultra- usoare (sporturi extreme).
In cazul in care vizitatorul doreste servicii spa sau tratamente naturale, are posibilitatea sa aleaga intre complexul hotelier, de agrement si baza de tratament Apollo Welness Club din Singiorgiu de Mures sau Centrul Lifestyle Herghelia amplasat intr-un cadru natural deosebit, cu o baza proprie de tratament,  al carui program consta intr-un tratament medical integrat, cu accent pe stilul de viata natural si o abordare stiintifica a factorilor cu impact major in starea de sanatate, ambele aflate in zona periurbana a orasului.
In cele din urma un film bun la unul din cinematografele din localitate va va aduce pe deplin in inima distractiei: Arta, Tineretului, Cinema City (din cadrul mall-ului ). In interiorul zonei urbane exista linii de autobuz, maxi taxi, taxiuri care va asigura accesul facil la toate obiectivele pe care doriti sa le vizitati, inclusive in zonele de agrement.

Gastronomia locala se remarca printr-un meniu variat, cu specialitati ardelenesti, secuiesti si nemtesti, in strinsa legatura cu comunitatile locale. Printre cele mai apreciate restaurante sunt President ( Gheorghe Doja, nr. 231) mancaruri traditionale si internationale, Black Lord,  Laguna, Gala (www.galarestaurant.ro ) – unde risotto-ul delicious cu ciuperci va va aduce aminte de anii de studentie,  sau puteti prinde un loc la festivalul de arta culinara Gastropan, organizat in perioada 23-25 martie unde sunt prezenti in fiecare an maestirii din panificatie, cofetarie si alimentatie publica.
Pentru a avea o seara vibranta  va invitam  in  cluburi si discoteci  precum  Jazz & Blues Club, Don Pepe, VHR Club, Avi Cola.
Iar pentru ca distractia sa fie la cote inalte va  puteti petrece timpul ramas de explorare a orasului la gradina zoo a orasului unde se organizeaza frecvent,  pe tot parcursul anului,  programe educative  Ziua ursului, campania „Carnivore Europene”, botezul maimutelor, Ziua risului, Ziua lupului, Carnavalul animalelor, Ghid educativ de primavara, Ziua apei la zoo, Ziua pasarilor la zoo, Ziua Pamintului la zoo, Ziua copacilor la zoo, vinatoarea de oua, Ziua copiilor,  Ziua mediului, Ziua florilor, Ghid educativ de toamna, Ziua felinelor, Ziua primatelor, Expeditia in jungla, Craciun la zoo.Activităţile se desfasoara de obicei simbata, incepind la ora 11:00. Gradina este deschisa de la ora 10.00 – 16.00.

Bazinul acoperit – Piscina ” ing. Mircea Birau”
In prezent, bazinul acoperit – Piscina “ing. Mircea Birau” ofera publicului doua bazine de apa, cel mare lungime de 25 metri si o latime de 10 metri, iar bazinul mic, pentru copii, cu lungimea de 10 metri si latimea de 6 metri, sala de fitness, sauna si solar, infrasauna, cabina de abur,  jacuzzi.
Piscina este deschisa publicului in zilele de Marti – Duminica (inclusiv): 06-21.30”- situat pe str. Liviu Rebreanu nr. 29/A este singura unitate publica de acest gen din Tirgu-Mures care ofera o gama larga de servicii iubitorilor de inot, amatori sau profesionisti, de toate varstele.
Bussiness Club – clubul este destinat iubitorilor de salsa din localitate si nu numai.
Beraria Rieder – locatia este langa linia ferata , peste Turbina de Stadionul ASA, cam la 150 de m de sala polivalenta. Langa Gedeon Richter si fostul abator. Beraria functioneaza  in niste foste grajdiuri  ale abatorului. Isi pastreaza aerul rustic – muncitoresc amintind de corturile de fest din Germania, ca la Oktober Fest sau “goiboden” fest,  mese lungi, in ton.
Club Don Pepe – situat pe soseaua pricipala iesire spre Corunca in incinta pietii de masini, va sta la dispozitie in fiecare seara de la orele 17-05 ,cu muzica LIVE cu formatia Pop Danut.Organizeaza mese festive si are  o capacitate de 70 persoane .
Turismul de afaceri a devenit infloritor in ultimii ani prin conferintele medicale, stiintifice, cele de afaceri si resurse umane au ca suport trei  mari hoteluri de lux in centrul oraşului: Premier, Plaza şi Grand, precum si aeroportul international .
Prin centrul de afaceri  care va fi amplasat linga hotelul President, si va cuprinde o cladire de birouri cu o suprafata de peste 700 mp, dotat cu o sală moderna de conferinte, sala de protocol, birouri spatioase, sala de ședinte, grupuri sanitare, paza si parcare 24 ore din 24, dotari moderne cu mobilier și echipamente IT, se completaza tabloul de oportunitati  pentru  aceasta categorie de turisti, care vor sa viziteze orasul Tirgu Mures.

Ceea ce va propunem este o zi de neuitat in acest oras de vis.
Ora 8:00 Mic dejun cazare, cetatea medievala Tirgu Mures
Trezirea de dimineata o va face soarele de vara. Dupa micul dejun ne indrepta cu pasi spre cetatea medievala a orasului. Construita intre 1605-1653, cu permisiunea principelui Bocskai Istvan, dispunea de 7 bastioane unite prin ziduri in lungime de 900 m realizate din caramida. Primul bastion a fost construit in anul 1620, iar cetatea a fost finalizata in 1653. Cetatea era inconjurata de un sant de 10 metrii latime si 8 metrii adancime.
Din vechea fortificatie s-au păstrat „Turnul Mic” pe latura dinspre str. Avram Iancu si turnul pastrat juxtapus actualului bastion al blanarilor. La 10 august 1601, de ziua „Sf. Laurenţiu”, mercenarii lui Basta distrug oraşul şi fortificaţia ca pedeapsă că locuitorii l-au sprijinit pe Mihai Viteazul.

Ora 12:30 Piata Trandafirilor, Catedrala mica
Dupa  o vizita scurta la ansamblul urban „Piata Trandafirilor”  emblema a  orasului, fiind insusita ca atare de locuitori si vizitatori. Este un bulevard larg, plin de cladiri somptuoase, flancat de doua catedrale: cea ordodoxa cu statuia lui Avram Iancu in fata si Biserica Buna Vestire, zisa Catedrala mica, ridicata dupa modelul Bazilicii Sf. Petru de la Vatican. Admiram somptuozitatea ansamblului bisericesc, aprindem o luminare si ne continuam descoperirea orasului.

Ora 14:00 Pranzul si vizita la rezervatia peisagistica Valea Muresului
Dupa masa de pranz la restaurantul  Halasz, (Piata Trandafirilor 36; Tel.: 0265 263 253 ) ne relaxam in rezervatia peisagistica Valea Muresului – situata de-a lungul defileului raului Mures intre localitatile Deda si Toplita, care desparte masivele vulcanice Calimani si Gurghiu si se intinde pe o suprafata de 34 km. Ca formatiuni geologice se intalnesc  andezitele si andezitele bazaltice, roci rezultate din eruptia magmei venite din adancime. Pantele ce strajuiesc valea Muresului sunt acoperite de paduri de foioase in zona Deda, amestec de foioase si rasinoase in zona Rastolnita si rasinoase in amonte de Androneasa.Fauna este bogata si cuprinde toate speciile caracteristice zonelor montane inferioare si deluroase inalte.
Muresul este incadrat in categoria intaia de calitate a apei si permite dezvoltarea unor specii de scoici, pesti: scobar, clean, mreana, lipan, pastrav, lostrita mai rar.

Ora 16:30 Palatul culturii, sesiune de shopping la mall, beraria Rieder
Drumul continua in pasi agale spre Palatul Culturii (str.Enescu nr.2), construit intre 1911-1913 in stil Secession. Este renumit prin decoratiile sale interioare si exterioare. Gazduieste importante institutii de cultura: Filarmonica, Biblioteca Judeteana Mures, Muzeul de Arta, Galeria Uniunii Artistilor Plastici, expozitia permanenta a Muzeului de Istorie, Centrul de Informare Turistica Mures, iar in Sala Maris expozitii temporare pe diverse teme. In sala de concerte functioneaza o orga alcatuita din 4463 tuburi si avind 63 registre.
Doamnelor le propunem o sesiune de shopping  la Promenada Mall, European Retailpark Targu-Mures sau Mures Mall, Piata Victoriei 15, Galeria Sissy (P-ta Trandafirilor nr. 15), iar domnilor o bere rece la beraria Rieder.
Locatia este langa linia ferata , peste Turbina de Stadionul ASA, cam la 150 de m de sala polivalenta. Langa Gedeon Richter si fostul abator.
Beraria functioneaza  in niste foste grajdiuri  ale abatorului. Isi pastreaza aerul rustic – muncitoresc amintind de corturile de fest din Germania, ca la Oktober Fest sau “goiboden” fest,  mese lungi, in ton.
Se bea doar bere buna la halba  gen Weissfestbock, sau Radler in doua variante : la tap sau la halbă , la 5 respectiv la 8 lei, in 5 sau 6 sortimente de bere. Se serveste si mincare.  general intre 12 si 22, gratare si alte prajeli , toate asortate cu cartofi si ceva muraturi.

Ora 17:00 Vizita la Teatrul National
Reuniunea grupului se va face la ora 16:00 la Teatrul National  din Piata Teatrului nr.1,  ce are doua sectii in limbile romina si maghiara. Cladirea este de data recenta: 1978. In Tg-Mures mai functioneaza si Teatrul Studio in cadrul Universitatii de Arta Teatrala (str Koteles Samuel nr. 6), Teatrul Ariel (str. Postei nr 2) cu piese pentru copii si tineret si Teatrul ’74 (Bastionul Croitorilor).

Ora 17:30 Casa memoriala Avram Iancu
Dupa vizita teatrului plecam spre casa memoriala Avram Iancu unde ne intampina pe fatada casei o inscriptie elocventa “In aceasta casa a locuit Avram Iancu intre anii 1847- 1848, luptator darz si neinfricat pentru drepturile sociale si nationale ale poporului roman”.
Pasind in interior, in prima incapere pe un perete sunt doua biblioteci cu carti istorice provenite din donatii, carti despre Avram Iancu si despre Revolutia de la 1848. Intre cele doua corpuri de mobila sta bustul din bronz al celui care a fost cel mai iubit dintre conducatorii transilvaneni ai revolutiei pasoptiste, “Craisorul Muntilor” – Avram Iancu.
Tot aici este o colectie de  fotografii si informatii despre  Obarsiile Iancului, Studiile Iancului la Cluj si la Tabla Regeasca Tg. Mures, Revolutia din 1848, Luptele Legiunilor Iancului.
Aceasta casa, in care locuia impreuna cu Alexandru Papiu Ilarian a devenit locul de intalnire a viitorilor revolutionari. Locul pastreaza  vie Marii Adunari Nationale de la Blaj.
Ora 18:00 Gradina zoologica
Ne grabim spre Platoul Cornesti (488m altitudine), de unde se deschide o superba panorama asupra orasului si Vaii Muresului. Aici se afla si vestita Gradina Zoologica, organizata in 1960, a doua ca marime din tara, azi extinsa pe o suprafata de 20 ha. Sunt adapostite o mare varietate de specii, organizate pe cinci sectiuni: primate, casa tropicala, carnivore, ierbivore, pasari.

Ora 20:30 Cina la cazare, Party after travel
Dupa o cina copioasa cu preparate traditionale unguresti, gulas de vita si romanesti, sarmale ardelenesti in frunza de varza murata cu mamliguta calda si ardei iute kilogramele acumulate le vom da jos la clubul de Business Club, unde ne asteapta un program de salsa prezentat de  renumiti instructori  atit din tara cit si din strainatate.

Pictor Arthur Verona

Zapada s-a mai topit si vremea frumoasa de sambata m-a facut sa ies la o scurta plimbare prin Bucuresti, sa mai dezamortesc mintea si trupul de atata morocanie, in dorinta de a mai afla cate ceva despre capitala. Am luat ghidul aparut anul trecut la House of Guides si am hoinarit prin centru.

Razvan Voinea

Am plecat de la Romana, mai precis de pe strada Tache Ionescu, numita in memoria unuia dintre fruntasii politici ai inceputului de veac si care incepea cu statuia dedicata-i, opera a sculptorului francez Ernest Dubois, inaugurata cu mare fast in 1931 si demolata in anii comunismului. Nu aceeasi soarta a avut-o monumentul dedicat lui Alexandru Lahovary, aflat la cateva sute de metri, primul obiectiv pe care ni-l prezinta ghidul pe care l-am consultat.

Scolit la Paris, doctor in drept la Sorbona, Alexandru Lahovary cunoaste o cariera de succes, ocupand functii importante in aparatul de stat, fiind ministru in guvernele conservatoare de la sfarsitul secolului al XIX-lea. Dupa moartea sa, survenita in 1897, Partidul Conservator comanda sculptorului francez Antonin Mercier realizarea unei statui care sa ii perpetueze memoria. Ioana Beldiman, in bine-documentata lucrare de doctorat “Sculptura franceza in Romania (1848-1931)” noteaza : « Lahovary este reprezentat ca orator in picioare, in contrapost, cu mana dreapta intinsa…vesmantul fiind redingota. La baza monumentului, in dreapta, se afla alegoria masculina a Dunarii, dupa tipologia clasica a nudului reprezentand un fluviu, amintind trecatorilor din vestitul discurs al lui Lahovary: “Aceasta Dunare este a noastra, a dus la Mare mai mult sange romanesc decat apa”. In stanga, o alegorie a Romaniei agricole, figura feminina in picioare, in costum national, il omagiaza pe distinsul demnitar ». Banii pentru comanda statuii au fost adunati prin subscriptie publica, ceea ce demonstreza respectul deosebit pentru marele om politic, asa cum a fost cazut si cu alti lideri importanti precum I. C. Bratianu, Lascar Catargiu sau Pache Protopopescu.

Tot in piata Lahovary ne este recomandata Casa Oamenilor de Stiinta, fosta casa a lui Basil Assan, celebrul explorator si comerciant, primul roman care a ajuns in Antartica si care a facut inconjurul lumii. Necunoscut publicului larg (nu am gasit nicio biografie pana acum a sa ori vreo fotografie), Basil Assan este si detinatorul primului automobil din Bucuresti. Aici s-au filmat si cateva scene din “ Supravietuitorul » lui Sergiu Nicolaescu.

Plimbarea noastra continua pe strada Ermia Grigorescu catre Piata Cantacuzino si Gradina Icoanei la intrarea careia troneaza statuia lui Gh. Cantacuzino Rafoveanu (1845-1898), directorul ziarului « Vointa Nationala ». Monumentul, comandat sculptorului francez Ernest Dubois in 1903, a fost inaugurat in 1904. Aceeasi Ioana Beldiman il prezinta pe larg : « Figura feminina in bronz reprezinta Presa, alegorie ce surprinde prin investirea unei tipologii formale traditionale, cu semnificatiile unei institutii moderne. Personajul tine in mana dreapta un condei, iar cu stanga prezinta cartea deschisa a istoriei recente a Romaniei, pe file fiind inscrise nume de pasoptisti deveniti membri ai Partidului Liberal…Eugeniu Carada a fost sufletul realizarii comenzii ». Initial, monumentul a fost amplasat in Piata, dar a fost deplasat in 1930 la intrarea in parc. O intrare care sambata este pazita de jandarmi si politisti, caci urmeaza o procesiune religioasa.

Trec repede prin parc spre Biserica Anglicana. Zambesc cand ajung in fata ei, pentru ca alti pasionati de fotografii sunt acolo si isi fac numarul. Astept sa termine si trag un cadru de ansamblu.

De la Biserica ies spre Dionisie Lupu, nu inainte de a fotografia graffiti-ul de pe Arthur Verona. Imi amintesc de numeroasele festivaluri organizate pe aceasta strada, poate cea mai animata din intreaga capitala, un loc care ar trebui transformat intr-o zona pietonala. Pana sa ajungem acolo, va mai dura putin.

Pe strada Dionisie Lupu ni se recomanda Casa Librecht (actuala Casa a Universitarilor), una dintre putinele cladiri in stil gotic din Bucuresti, ce adaposteste un cochet restaurant.

Privirile imi sunt atrase si de casa de la intersectia cu Maria Rosetii, cu balcoanele iesite, putin ondulate. Aduce putin cu Hundertwasser. De pe strada ce poarta numele sotiei revolutionarului pasoptist C. A Rosetti cotesc la dreapta pe Str. David Praporgescu.

Numele i se trage de la eroul roman din Primul Razboi Mondial, asa cum ne aminteste o placuta amplasata pe casa generalului, cazut vitejeste pe campul de lupta. Imediat dupa casa, gasim un club/bar excellent (Que Pasa) si, la intersectia cu Batistei, intalnim Biserica Batistei, a carei poveste o citim in ghid. As fi vrut sa intru, dar, din pacate, biserica este inchisa si nu pot decat sa fotografiez pietrele de mormant din gradina si dudul vechi de cateva secole.

Pe Jean Louise Calderon se afla un restaurant cochet, cu mancare buna si preturi acceptabile, dar nici de aceasta data savoarea preparatelor nu ma face sa ma opresc.

Ma opresc, in schimb, in fata statuii lui I. L. Caragiale, ridicata vizavi de casa in care a locuit dramaturgul. Un zambet (amar de data asta) ma trezeste putin din boemia plimbarii prin zona linistita. Povestea statuii este desprinsa din ireal: modificata dintr-o statuie care il reprezenta pe Lenin, a fost plimbata intre Teatrul National si locul actual, la cativa pasi de un bloc-turn care incalca orice regula de urbanism prin inaltime si sfideaza orice logica. Daca mai punem ca si un cersetor doarme la cativa pasi de ea si este mazgalita cu graffiti, tabloul este complet. Lipseste doar nea Iancu sa se dea jos si sa transcrie tabloul intr-o satira care cu siguranta ne-ar incanta asa cum o fac nenumarate altele.

Zambetul amar de mai devreme dispare pentru ca intru in schitul Darvari, aflat pe strada cu acelasi nume : dau un ocol lacasului de cult, cufundat in pace sufleteasca cu muzica bizantina se aude pe fundal. Se construiesc chilii noi, iar linistea este “deranjata” doar de toaca de la Biserca Icoanei, care isi cheama credinciosii la slujba. Darvari impresioneaza prin albul perfect in care este vopsit, culoare ce se impleteste canonic cu zapada ce inca nu s-a topit, pazita de brazii din fata chiliilor. Incepe sa se insereze iar mirosul lumanarilor si sunetul de toaca parca nu sunt din Bucuresti, ci de undeva dintr-un schit din munti.

Vraja dureaza insa putin. Intors la strada, trec pe langa Biserica Icoanei, unde credinciosii asteapta sfintirea icoanelor si cuvantul primarului sectorului. Fata de linistea Darvariului, Biserica Icoanei freamata si ma indeparteaza. Voi veni cu alta ocazie, negresit, insa acum nu e loc de vizite sau de rugaciune.

Ma indrept spre Scoala Centrala, monument de arhitectura de la inceputul veacului, ce probabil va fi mascat de construirea unui bloc-turn. NU pot sa nu imi ascund un sentiment de furie : in loc sa participe la sfintirea de icoane, le-as sugera autoritatilor sa sfinteasca un loc liber si sa nu il inece cu turnuri de « rea-credinta ».

Revin in Piata Icoanei si intru in Parcul Ioanid, rebotezat nu de mult Parcul Ion Voicu, in memoria marelui violonist. Cine vrea sa cunoasca mai indeaproape « Lotizarea si Parcul Ioanid » ii recomand cu placere cartea Cristinei Woinaroski. Autoarea prezinta pe larg cladirile construite la inceputul secolului trecut un model extraordinar de convietuire, unde bunul-gust arhitectural se impleteste cu cel al design-ul interior pentru a modela unul dintre cele mai frumoase locuri din Bucuresti. Semn ca se poate. Din pacate bustul lui Ion Voicu, cu soclu de gresie sparta ma readuce cu picioarele pe zapada si termin turul cu o nota de tristete  in Bulevardul Dacia, de unde ajung repede la metrou la Romana. Ma uit la ceas si vad ca nu a durat mai mult de 90 minute. Revin saptamana viitoare.

Bibliografie:

Bucuresti si imprejurimi. Ghid turistic, Editura House of Guides, 2009

Ioana Beldiman, Sculptura franceza in Romania (1848-1931),  Editura Simetria, 2005

Cristina Woinaroski, Lotizarea si Parcul Ioanid, Editura Simetria, 2007

Legatura mea cu Clujul a inceput cu noua ani in urma, atunci cand am poposit pentru prima data in acest frumos oras de pe malul Somesului ca si proaspat student. De atunci si pana astazi am vazut Clujul transformandu-se sub ochii mei si devenind un oras modern si cosmopolit, noul “Sillicon Hill” al Romaniei, epicentru al vietii culturale si educationale din Transilvania. In ciuda tuturor acestor transformari, Clujul a reusit sa-si pastreze vechiul aer de urbe medievala si sa atraga un numar crescand de vizitatori. S-au construit mall-uri dar s-au refacut si multe dintre fatadele cladirilor vechi din centrul istoric, s-au deschis restaurante din orientul apropiat, cu mancare italiana sau chinezeasca dar si restaurante traditionale romanesti, au fost inaugurate cluburi cu muzica house dar si cu muzica populara sau oldies, iar strazilor pietonale din centru li se va adauga in curand o centura de ocolire moderna.

Cunoscut de germani ca si Klausenburg, de maghiari ca si Kolosvar si de romani ca si Cluj-Napoca, identitatea acestui oras de la poalele Feleacului a fost data de-a lungul istoriei de toate aceste etnii. In ciuda micilor neintelegeri izolate dintre maghiari si romani, in Cluj-Napoca se vede astazi o tendinta din ce in ce mai clara spre impacare si respect fata de multiculturalism. Simbolic, noua pietonala de pe Bulevadrul Eroilor uneste doua dintre pietele centrale cele mai reprezentative pentru maghiari si romani, Piata Unirii, unde se afla statuia regelui Ungariei nascut la Cluj, Matei Corvin, si Piata Avram Iancu, unde se afla statuia lui Avram Iancu, binecunoscutul conducator roman al revolutiei de la 1848-1849 din Transilvania.

Daca Cluj-Napoca a suferit un declin in anii ‘90 datorita politicilor restrictive ale primarului de atunci, in prezent Clujul este un magnet pentru investitorii straini si, ca si consecinta, aproape 90% din turismul municipiului Cluj-Napoca este reprezentat de turismul de afaceri. Pe langa acesta, intr-o proportie mai mica dar nu mai putin importanta si in continua dezvoltare, se afla turismul cultural, cinefil si sportiv.

Viata culturala a Clujului a fost si este foarte intensa. Pentru a cunoaste mai bine patrimoniul cultural al Clujului va propun trei trasee.
Primul traseu porneste din zona pietei Muzeului, cea mai veche piata a Clujului, astazi zona pietonala. Dupa ce luati micul dejun la una din cafenelele din aceasta zona – preferatul meu este Bistro Viena, puteti admira si chiar cumpara obiectele traditionale romanesti ale mesterilor populari ce expun aici. Plimbandu-va apoi pe aceste alei muzeu din vechea cetate a Clujului, veti observa Casa Matei Corvin din secolul al XV-lea si Biserica Franciscana pe al carui frontispiciu sunt amplasate 2 opere ale sculptorului Johannes Nachtigall: statuia Sfantului Francisc si statuia Sfantului Anton. Chiar daca in momentul de fata este inchis pentru doi ani datorita unor lucrari de restaurare, Muzeul de Istorie al Transilvaniei situat pe str. Constantin Daicoviciu nr. 2 va va oferi informatii despre istoria acestei asezari urbane. De aici, indreptati-va spre Piata Mihai Viteazul unde veti vedea statuia lui Mihai Viteazul inconjurata de un mic parculet, cinematograful Republica, iar in partea vestica, in zona intersectei cu strada George Baritiu, Regele Ferdinand, Horea si podul peste Somes veti descoperi Palatul Babos care face parte dintr-un complex arhitectural finalizat la sfarsitul secolului XIX, alaturi de Palatul Szeky, Palatul Berde si Palatul Elian. Luati pranzul la restaurantul Roland Gaross de pe malul Somesului si apoi urcati pe jos sau faceti o scurta calatorie cu taxiul pana pe dealul Cetatuiei. Din vechea fortificatie construita in perioada Habsburgica a mai ramas putin dar, odata ajunsi sus, veti putea admira o panorama superba a orasului de la poalele Feleacului si va veti putea racori la una din terasele cu priveliste sau la barul hotelului Belvedere, inainte de a cobori pe treptele ce duc spre Parcul Central. In drumul spre aleele racoroase ale parcului, pe malul drept al Somesului, la capatul strazii Emil Isac, veti putea vedea cladirea in stil “secession” a Teatrului si a Operei Maghiare, singurele institutii de acest fel din afara granitelor Ungariei. Parcul Central „Simion Barnutiu”, cunoscut clujenilor drept „Parcul Mare”, are o vechime 179 de ani, fiind cel mai mare spaţiu verde din inima orasului. Plimbandu-va prin parc veti descoperi foisorul in care au loc “casatoriile de vara”, Facultatea de Chimie din cadrul Universitatii Babes-Bolyai care a functionat initial ca scoală de fete, cladirea vechiului Casino ce va fi transformata intr-un spatiu multifunctional ce va include expoziţii, receptii, prezentari si evenimente si, nu in ultimul rand, lacul de agrement de unde veti putea inchiria barci si hidrobiciclete pentru o plimbare la apus de soare. Cum pana acum trebuie sa vi se fi facut foame, chiar langa parc, pe strada Cardinal Iuliu Hossu, veti putea lua cina la restaurantul Club Italia, unde va recomand sa comandati deliciosul carpaccio di pesce spada, dupa care puteti servi un desert delicios si gusta ceaiuri aromate la Amadeus Mozart Café de pe aceeasi strada.

Al doilea traseu pe care vi-l propun incepe cu un mic dejun la una din terasele din zona Zidului Cetatii de pe strada Potaissa, astazi pietonala, si urmeaza cu o vizita la Gradina Botanica “Alexadru Borza” de pe Strada Republicii. Zidul a fost realizat în secolul XV, cand a fost acordat Clujului rangul de Oras Liber Regesc, primind astfel dreptul de a construi ziduri, bastioane si turnuri de aparare. Gradina Botanica a fost fondata in 1920, după Unirea Transilvaniei cu România, si contine pe teritoriul sau peste 10 000 specii de plante din toate colturile lumii. Dupa ce v-ati bucurat de peisajul seren si de gradina japoneza si cea romana, puteti folosi iesirea de pe strada Pasteur si cobori apoi pe strada Prof. Victor Babes spre Piata Lucian Blaga. Pentru a lua pranzul va puteti opri la Marty Caffe pentru a manca o salata sau o pizza sau, daca vreti sa mancati “mult si bine”, va puteti abate putin de la drum pentru a merge la Casa Vikingilor de pe strada Bogdan Petriceicu Hasdeu. Din Piata Lucian Blaga, unde veti putea admira cladirea Bibliotecii Central Universitare si cea a Casei de Cultura a Studentilor, unde isi afla temporar sediul Filarmonica de Stat Transilvania, coborati pe strada Petru Maior, pana pe strada Memorandumului, unde, la numarul 21, se afla Muzeul Etnografic al Transilvaniei. Acest muzeu este cel mai modern si bine organizat muzeu din Cluj, nefiind de mirare faptul ca este primul muzeu etnografic din Romania care si-a desfasurat activitatea neintrerupt. Mai mult, in perioada mai – octombrie puteti lua autobuzul 30 din vecinatatea muzeului pana in Piata 14 Iulie, unde se afla o anexa a sa, parcul Etnografic “Romulus Vuia”, primul muzeu etnografic in aer liber din Romania si al saselea din Europa. Aventurati-va apoi mai departe de centru pentru a lua cina la Hanul Dacilor de pe strada Constantin Brancusi, unde va recomand ciorba de fasole cu ciolan in paine, sau la restaurantul Lugano de pe strada G-ral Eremia Grigorescu, unde va recomad sa incercati un foie gras rustic si pieptul de rata cu sos de struguri. De retinut, miercurea, vinerea si sambata la acest ultim restaurant se sustin spectacole de muzica de pian live.

O noua zi, un nou traseu care incepe la Bastionul Croitorilor unde va puteti bea cafeaua de dimineata la cafeneaua de la subsol. Monumentul poarta numele breaslei croitorilor din Cluj, care l-au intretinut si au avut obligatia pazei orasului in acest punct al Vechii Cetati. Bastionul a fost recent restaurat, gazduieste astazi noul centru de cultură urbană al oraşului si este, consider eu, un exemplu perfect de adaptare a unui spatiu istoric la realitatea prezenta. Din acest punct, in drum spre Piata Unirii, faceti o plimbare pe strada Mihail Kogalniceanu. Strajuita de copaci ai caror coroana fac umbra strazii, pe strada Mihail Kogalniceanu veti putea admira Biserica Reformata-Calvina, una din cele mai mari biserici din sud-estul Europei, un exemplu perfect al stilului arhitectural gotic tarziu, statuia Sfantului Gheorghe omorând balaurul, Palatul Teleki ce adaposteste Sala de lectura a Bibliotecii Judetene „Octavian Goga” si sediul central al Universitatatii “Babes-Bolyai” din care face parte si Biserica Piariştilor sau a Iezuitilor, cu intrare de pe Strada Universitatii. Piata Unirii, transformata recent intr-o ampla zona pietonala, a fost miezul orasului medieval Cluj. In mijlocul pietei se afla Biserica romano-catolica Sfantul Mihail, una din cele mai bune exemple ale goticului din Romania, si Statuia lui Matei Corvin. Pe laturi se afla Palatul Bánffy, care adaposteste acum Muzeul de Arta, cele 2 cladiri construite in oglinda de la care porneste strada Iuliu Maniu, cladirea fostei primarii si cea a Bancii Nationale, cladirea fostului Hotel Continental in proiect de a fi transformat in Galeriile Comerciale “New York” si Casa Hintz care a fost locul primei si celei mai longevive farmacii din Cluj Napoca, astazi Muzeul Farmaciei. Intre vizita la cele doua muzee care strajuiesc aceasta piata, va sugerez sa luati pranzul la restaurantul Baracca de pe strada Napoca, unde atat mancarea cat si design-ul localului sunt absolut superbe. Din Piata Unirii, mergeti pe aleea pietonala de pe B-dul Eroilor spre Piata Avram Iancu unde veti vedea Catedrala Ortodoxa, Statuia lui Avram Iancu, cladirea Operei Romane si a Teatrului National din Cluj, palatul de Justitie, cladirea Comandamentului Armatei a IV-a Transilvania cunoscuta si ca vechea cazarma Sf. Gheorghe si, in spatele Catedralei, pe Bulevardul 21 Decembrie 1989, Biserica Reformata Calvina cu doua turnuri. Tot pe acest bulevard, la numarul 22, va recomand sa luati cina la restaurantul cu specific vanatoresc Hubertus, unul dintre cele mai vechi restaurante din urbea de pe Somes.

Cu siguranta ca patrimoniul cultural si gastronomic al Clujului nu se margineste la obiectivele de mai sus dar, pentru o vizita de 3 zile, acestea va vor incanta si va vor face sa cunoasteti intr-o masura cat mai mare acest oras din inima Transilvaniei. Daca aveti mai mult timp la dispozitie, va recomand deopotriva Muzeul de Speologie Emil Racovita care se afla in cladirea vechii inchisori medievale a orasului din apropierea Pietei Muzeului, Observatorul Astronomic din cartierul Zorilor si Biserica romano-catolica Calvaria din cartierul Manastur. De asemenea, nu plecati de la Cluj fara a incerca sau a cumpara ca si suveniruri produsele firmelor locale Ursus, Napolact, Jolidon, Farmec, Clujana, Prodvinalco, Cosm Fan sau Oncos.

Alte forme de turism care s-au dezvoltat in Cluj in ultimii ani sunt reprezentate de tursimul cinefil si cel sportiv. Festivalul International de Film Transilvania (TIFF) a reusit sa se impuna ca un festival de prestigiu la nivel european si atrage in fiecare an un numar ridicat de turisti, iar din aceasta toamna se va organiza si Festivalul Internaţional “ComedyCluj”, dedicat filmelor de comedie. Pe plan sportiv, turistii vin la Cluj nu doar pentru a asista la meciurile echipelor de fotbal CFR Cluj si Universitatea Cluj, dar si la competitiile de handbal, baschet, volei sau judo organizate la Sala Sporturilor Horia Demian. Mai mult, langa viitorul stadion “Ion Moina” se va construi un centru sportiv de rang superior care va putea gazdui competitii sportive variate, de la hockey pe gheata si patinaj artistic la scrima, box si arc.

Pe langa toate acestea, Clujul ispiteste turistii cu nenumaratele festivaluri pe care le organizeaza, cum ar fi: Toamna Muzicală Clujeana, organizat de Filarmonica de Stat Transilvania, Festivalul international al teatrelor de papusi “Puck-Animafest”, Festivalul International “Lucian Blaga”, Zilele portilor deschise, Delahoya Rave Festival, Festivalul de Teatru Experimental Man.In.Fest, Transilvania Jazz Festival sau SeptemberFest.

Cum turismul atrage dezvoltarea celorlalte servicii conexe care implicit aduc bunastare unui oras, clujenii au inteles cum sa-si protejeze patrimoniul si sa si-l puna în valoare. Ca si Mesterul Manole, municipalitatea clujeana isi arata patima pentru creatie prin multimea proiectelor de reabilitare pe care le desfasoara. Padurea Faget va deveni un parc pentru picnic dotat cu gratare, alei si potetci, Castelul Banffy din Rascruci va fi transformat in centru international de conferinte, Canalul Morii va fi refacut si va fi flancat de o alee pietonala cu arbori, vor aparea chioscuri cu model unitar pentru distribuitorii de presa, Parcul Central va fi reamenjat, se va construi un bazin de polo in Gheorgheni, Baile Someseni vor fi modernizate, la Baisoara se va construi o partie de schi moderna, cateva cladiri vechi din centrul istoric al orasului, inclusiv cladirea Muzeului de Arta (Palatul Banffy), vor fi restaurate, groapa din Piata Muzeului va fi acoperita cu o cladire de birouri a carei parter va permite accesul la vestigii, iar Muzeul Etnografic se va extinde in padurea Hoya. Traseele pentru biciclete si placutele bilingve de semnalizare a cladirilor monument-istoric au aparut deja in oras. Toate aceste semnale pozitive date de Primaria clujeana arata ca astazi Clujul se afla in competitie directa cu Brasovul si Sibiul pentru a atrage cat mai multi turisti in zona urbana a Transilvaniei.

Aceasta transformare rapida trebuie facuta insa cu grija, tinandu-se cont de straturile de istorie care incep din centrul vechi si se termina cu cartierele de blocuri comuniste. In aceste conditii, ideea de a rezerva malul Somesului pentru zgarie-nori este nepotrivita si nu va face decat sa blocheze privelistea, sa faca nota discordanta si sa umbreasca intregi zone de case. O asemenea idee a mers in Viena, unde latimea canalului Dunarii ajunge pana la circa jumatate de kilometru, dar Somesul Mic nu este Dunarea. Madrid-ul ar fi un exemplu bun pentru definirea unei zone destinate constructiilor inalte iar Puerto Madero, din Buenos Aires, pentru reamenajarea zonelor de pe malul unui rau urban.

Fara indoiala ca turismul in Cluj Napoca are perspective frumoase. Din punctul de vedere al infrastructurii, Cluj-ul este usor accesibil, aflandu-se pe drumul european E-60, fiind legat feroviar de cele mai mari orase din Romania si dispunand de un aeroport international care are curse aeriene regulate catre principalele orase din Europa. Pe langa aceasta, baza de cazare este nu numai indestulatoare dar si in continua dezvoltare. Astfel, pe harta clujeana au aparut recent trei noi hoteluri de 4 stele: West City Hotel, Beyfin si Ramada iar alte branduri internationale, cum ar fi Hilton, Shereton si Marriott si-au exprimat intentia de a intra pe piata clujeana. In aceste conditii, singurul handicap evident al Clujului este o promovare insuficienta a obiectivelor culturale prin agentii de turism, targuri de specialitate autohtone si internationale si online. Pliantele din muzee sunt o raritate, mijloacele multimedia lipsesc, iar magazinele de suvenire au rafturile aproape goale. O prezenta mai activa pe piata turistica, pliante si vizite ghidate multilingve ar da un imbold turismului in acest oras.

O doina zice: “Lung e drumul Clujului dar mai lung al dorului”. Chiar daca drumul Clujului va fi lung pentru multi dintre voi, va asigur ca se merita si ca, odata ce veti cunoaste acesta capitala occidentala a Romaniei si locuitorii ei, drumul dorului de Cluj va fi si mai lung. In dulce grai ardelenesc, clujenii va invita sa veniti la Cluj. “No, hai la Cluj!”.

[Show as slideshow]

[View with PicLens]

Situat pe Valea Somuzului, pe drumul european E85, municipiul Falticeni este un important punct de legatura in partea de Nord-Est a Romaniei, loc de popas de la Iasi spre manastirile din Bucovina sau din Vechiul Regat si de la Neamt catre Suceava si Chisinau. Falticeniul este un oras provincial mic dar cu sufletul mare care a atras de-a lungul timpului, prin voia destinului sau datorita frumusetilor locurilor, multe personalitati ale culturii si stiintei romanesti, George Calinescu situand acest spatiu moldav pe locul trei in tara dupa Bucuresti si Iasi in ceea ce priveste numarul de personalitati.

In Falticeni, calatorul va descoperi Nada Florilor, Dumbrava Minunata, casa memoriala a lui Mihail Sadoveanu, scoala de catiheti a lui Ion Creanga (“fabrica de popi”), Muzeul Apelor Mihai Bacescu, Muzeul de Arta Ion Irimescu, Galeria Oamenilor de Seama, strada Ion Creanga cu peste 15 case memoriale, 12 biserici ortodoxe, o biserica catolica, una evanghelica si una baptista, o sinagoga, precum si unul dintre cele mai mari cimitire evreiesti din Romania. Pe urmele Lizucai si ale lui Patrocle, el va fi invaluit de linistea orasului provincial cu strazi vechi si noi pline de flori ce converg catre aleea pietonala centrala pe care localnicii o numesc “faleza” chiar daca singura urma de apa din jurul ei este fantana arteziana din fata bisericii Adormirii Maicii Domnului. Faleza este strajuita de cladiri vechi care si-au pastrat arhitectura originala precum cladirea Primariei, cladirea Tribunalului, casa Gane-Gorovei si cladirea Bibliotecii. De-a lungul acestei alei calatorul va fi cu siguranta indemnat la ospat la terasele si restaurantele de aici in care se pot servi tuica de mere sau prune si delicioase tochituri moldovenesti.

Intemeiat in 1780 prin hrisovul domnesc al lui Constantin Voda Moruzi, Falticeniul a fost resedinta judetului Baia si un important nod comercial in zona. Dupa anexarea Transilvaniei si Bucovinei la Imperiul Austro-Ungar, multi comercianti evrei s-au stabilit aici pentru a scapa de impozitele si taxele imperiului, aproximativ 80% din populatia orasului fiind la un moment dat evreiasca. O data cu consacrarea iarmarocului de la Falticeni peste granitele tarii, considerat al doilea ca marime din Europa dupa cel din Leipzig, constructiile au luat amploare, s-au dezvoltat mestesugurile si au fost publicate reviste culturale. Din pacate, asa cum in mod tragic s-a intamplat in multe orase din Romania, in timpul comunismului multe cladiri au fost distruse Falticeniul fiind transformat intr-un oras industrial. Acum, dupa 20 de ani de la Revolutie, activitate industriala aproape nu mai exista si acest pitoresc oras asezat intre livezi cu meri la intrarea dinspre Iasi si Gura Humorului si lacuri, la intrarea dinspre Suceava, si-a regasit identitatea de important centru cultural, stiintific si religios.

Stiati ca prima femeie neurochirurg din lume, Sofia Ionescu Ogrezeanu, si prima femeie comandant de nava din marina romaneasca, Angela Lefterescu, sunt din Falticeni? Nici eu nu stiam dar am descoperit aceasta discutand cu muzeografii celor 4 muzee ale orasului, cu functionari ai primariei, cu profesori, preoti sau simpli cetateni ai acestei “Mici Florente a Romaniei”, asa cum a fost denumit Falticeniul in trecut.

Ospitalieri si linistiti, falticenenii sufera de o boala incurabila, un foarte pronuntat patriotism local. Sculptorul Ion Irimescu isi exprima prin urmatoarele cuvinte sentimentele fata de aceasta urbe de pe Somuz: “Dorul de Falticeni este permanent. Acest coltisor de lume, oriunde m-as gasi, imi este adanc infipt in inima, in gand, in amintiri… Este motivul pentru care munca mea in domeniul artei aici si-a gasit spatiul potrivit”. Fie ca traiesc in orasul natal, fie ca drumurile vietii i-au purtat pe alte meleaguri, falticenenii au o legatura speciala unii cu altii ce are la baza dragostea pentru aceasta urbe moldava. Si au si cu ce sa se mandresca!

Casa memoriala Mihail Sadoveanu de pe strada Ion Creanga este ascunsa dupa o poarta cu streasina in Gradina Linistii. Aceasta casa la care Sadoveanu venea pentru a se reculege si pentru a se odihni a fost construita dupa schitele scriitorului, fiind locul unde acesta a scris o treime din operele sale.

In Galeria Oamenilor de Seama de pe strada Sucevei calatorul se poate delecta cu o vasta colectie de scrisori, manuscrise, fotografii si obiecte personale apartinand unui numar de peste 50 de personalitati falticenene precum scriitorii Matei Milo, Maria Cantacuzino, Nicu Gane, Ion Creanga, Mihail Sadoveanu, Ion Dragoslav, Anton Holban si Nicolae Labis, istoricii, criticii literari şi filologii Eugen Lovinescu, A.G. Stino si Constantin Ciopraga, oamenii de teatru şi muzicienii Jules Cazaban, Grigore Vasiliu-Birlic, Paul Calinescu, George Adamachi, Alexandru Alger, artistii plastici Ion Irimescu, Stefan Soldanescu, Rubin Reuven, Aurel Baesu, Maria Mihaescu, folcloristii Artur Gorovei si Mihai Lupaescu si oamenii de stiinta Dimitrie Leonida, Nicolae Grigoras, Vasile Ciurea, Mihai Bacescu, Eliot Sorel si Florin Constantin Ghiurea. La aceasta lista impresionanta de personalitati, care ar putea continua, se adauga in mod firesc Horia si Vasile Lovinescu care s-au nascut in casa veche de 180 de ani care gazduieste Galeria.

Muzeul de Arta Ion Irimescu de pe strada Mihai Eminescu expune cea mai bogata colectie permanenta de autor din Romania, cu peste 300 de lucrari de sculptura si 1000 de lucrari de grafica. Succesor al lui Paciurea, Jalea si Brancusi, Ion Irimescu a fost numit “sculptorul de suflete” datorita conotatiilor metaforico-simbolice ale lucrarilor sale. Am avut placerea de a discuta cu directorul muzeului, Dl. Gheorghe Dascalescu, care l-a cunoscut personal pe maestrul care a murit la Falticeni in 2005 dupa 102 de viata. Acesta mi l-a descris ca fiind “un om cu noblete spirituala care impunea respect doar din priviri, sfatos, mereu cu amintiri, mai ales din vremea Parisului”.

Muzeul Apelor Mihai Bacescu de pe strada Nicu Gane este un muzeu scoala, fara mulaje, doar cu animale conservate in formol, cu obiecte de pescuit, acvarii, diorame, un glob lunar si un glob pamantesc unic in lume prin faptul ca reda relieful submarin. Academicianul Mihai Bacescu a lucrat cu Emil Racovita si Grigore Antipa, a descoperit peste 80 de animale marine si a pus bazele acestui muzeu in Falticeni datorita legaturii deosebite pe care o avea cu acest oras. D-na muzeograf Tofan Dana mi l-a descris ca fiind “un om placut, modest, apropiat de colegi, sfatos, bland, de o inteligenta rara. La varsta de 91 de ani tinea minte orice denumire stiintifica. Ii placea sa-l tragi la vorba, sa povesteasca. Era un tip mucalit. Stia sa fie sever dar si foarte placut. Ii placea sa serveasca un pahar de tuica naturala”.

E frumos de vizitat Falticeniul in zilele iarmarocului de Sfantul Ilie – 18, 19 si 20 iulie – zile in care balciul vine la Falticeni, se organizeaza spectacole, iar mesterii populari din zona isi vand creatiile. Oras provincial in care se pastreaza inca obiceiurile traditionale, Falticeniul atrage calatorul si de Craciun si Paste. De Craciun se organizeaza de catre primarie un festival de Obiceiuri si Datini iar Muzeul Ion Irimescu organizeaza un concert de colinde. Cu ocazia sarbatorilor pascale locuitorii merg si in prezent sa sfinteasca ouale rosii si cozonacii la biserica iar muzeele organizeaza expozitii de oua incondeiate sau icoane pe sticla.

In ciuda acestor importante repere culturale, stiintifice si religioase, Falticeniul de astazi este izolat turistic.
Dl. Gheorghe Dascalescu mi-a spus ca lucrarile lui Ion Irimescu nu au fost popularizate suficient in strainatate, motiv pentru care nu vin multi vizitatori straini. Cu toate acestea, interesul strainilor pentru acest tip de arta este foarte ridicat, muzeul Ion Irimescu fiind singurul din Falticeni in care in timpul vizitei mele se facea si ghidajul unui grup de norvegieni. Mai mult, cu ocazia vizitei sale la Falticeni, Jonathan Scheele, fostul comisar european pentru integrarea Romaniei in UE, a avut ocazia sa viziteze muzeul si sa-l cunoasca pe maestrul Ion Irimescu, atunci inca in viata. La iesirea din tara, intrebat de catre redactorii revistei Dilema ce ia din Romania la plecarea sa, acesta raspunde fara ezitare: “Muzeul Ion Irimescu”.

Responsabilul de turism al primariei, Dl. Corneliu Monoranu, mi-a marturisit ca datorita suprapromovarii Bucovinei, zona vechiului Regat a Romaniei a fost lasata uitarii de catre promotorii de turism nationali si regionali. Cu toate ca drumurile proaste si lipsa unei baze de cazare suficiente au fost in trecut impedimente in dezvoltarea turismului local, astazi aceste probleme sunt in mare parte depasite iar autoritatile locale sugereaza realizarea unor pachete de turism care sa includa muzeele din Falticeni si Manastirile Probota, Slatina si Rasca, manastiri cel putin egale in frumusete cu cele din Bucovina. Strategia de relansare turistica a Falticeniului cuprinde proiecte de reabilitare a cladirii mari a Muzeului Ion Irimescu, fosta cladire a Prefecturii, a Muzeului Apelor, fosta cladire a tribunalului Judetului Baia, si a Casei de Cultura pentru Tineret. La Nada Florilor se urmareste aprobarea transferarii folosintei cu titlu gratuit catre Primarie a iazului Somuz 2 de la Administratia Fondului Piscicol pentru amenajarea unei zone de agrement, casa Gane-Gorovei este in custodia manastirii Putna si va fi transformata intr-un muzeu, se va relansa Festivalul Folcloric Sezatoarea, se vor organiza o gala de box, un concurs de pescuit si un circuit de moto-turism. Toate acestea si multe alte proiecte viitoare vor imbogati cu siguranta experienta calatorului la Falticeni.

Nu exista un mijloc mai propice de a incheia acest articol despre Falticeni decat prin citarea cuvintelor rostite de Sadoveanu la sarbatorirea a 50 de ani de viata: “La Falticeni am baut apa vie a sufletului romanesc, pe care n-am uitat-o nici pana azi. In ea se va rasfrange pana la moarte toata taina sufletului meu. Imprejurarile si pitorescul locurilor, muntii, apele, natura incantatoare si poporul, toate au creat ce Dumneavoastra sarbatoriti astazi”.

[Show as slideshow]

[View with PicLens]