Stam de vorba astazi cu dna Gabriela Bostanescu, o doamna amabila si stapana pe sine atunci cand vine vorba de subiectul ei preferat: gestionarea fondurilor comunitare. Interviul apare din dorinta cititorilor revistei si a participantilor la seminarile „Vacante si Calatorii”, care ne-au sugerat sa publicam materiale „la cald” legate de fondurile europene destinate dezvoltarii turistice, rezultatele dosarelor depuse pana acum si urmatoare sesiuni de proiecte.

Rep: Conform datelor de pe site-ul Ministerului, “Fondurile totale pentru perioada 2007 – 2013 alocate Domeniului Major de Interventie (DMI) 5.3 Promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare, in scopul cresterii atractivitatii Romaniei ca destinatie turistica din POR gestionate de catre minister sunt de 150,356 mil. de euro, din care 127,802 mil. de euro de la Uniunea Europeana prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regionala (FEDR) si 22,553 mil. de euro cofinantare nationala” Cat la suta dintre aceste fonduri s-au absorbit pana in prezent?

G.B.Din pacate, noi suntem ultimii care am lansat. In perioada de negociere cu Comisia Europeana, turismul era in cadrul a trei Programe Operationale: Programul Operational Cresterea Competitivitatii Economice (POS CCE), Programul Operational Regional (POR) si Planul National pentru Dezvoltare Rurala (PNDR). Oficialii de la nivelul Comisiei Europene au solicitat, pentru o abordare unitara, mutarea Axei prioritare 5 din cadrul POS CCE in cadrul POR. Deci, acum, turismul este sprijinit din fonduri europene in cadrul doar a 2 Programe Operationale: POR si PNDR. Pentru ca am trecut la alt program operational, au aparut alte proceduri, alt sistem de implementare si am pornit totul de la 0. Cand toate programele operationale erau aprobate si aveau un portofoliu de proiecte, noi abia stabileam liniile directoare pentru implementarea DMI 5.3. Din cauza acestor considerente am lansat cererea deschisa de proiecte abia pe 11 septembrie 2008 .

Ce operatiuni gestioneaza Directia de Fonduri Comunitare?

In cadrul DMI 5.3 Promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare, in scopul cresterii atractivitatii Romaniei ca destinatie turistica, gestionat de catre directia noastra, se regasesc 3 operatiuni: „Crearea unei imagini pozitive a Romaniei ca destinatie turistica prin definirea si promovarea brandului turistic national”, „Dezvoltarea si consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovarii produselor specifice si a activitatilor de marketing specifice” si „Crearea Centrelor Nationale de Informare si Promovare Turistica si dotarea acestora”. Pentru toate aceste 3 operatiuni avem suma aceasta de care spuneati dumneavoastra (150,356 mil. de euro). Toate 3 au fost lansate pe 11 septembrie. Operatiunea pentru crearea de centre nationale de informare si promovare turistica este cu depunere continua, cu termen limita de 1 octombrie2009, iar pentru operatiunea b) am avut un prim apel de proiecte, cu termenul 16 ian 2009. Au fost depuse, pe aceasta operatiune, 49 de proiecte, dintre care 4 au fost depuse dupa expirarea termenului limita de 16 ianuarie, ora 12.00 si, ca urmare, 45 au intrat in evaluare. Au fost mai multe etape: – evaluarea eligibilitatii si a conformitatii administrative,
- evaluarea tehnica si financiara,
- etapa precontractuala.

In ce etapa se afla acum contractele depuse in ianuarie?

Noi acum am finalizat faza precontractuala, de vizita la fata locului, am semnat primele 3 contracte de finantare: Consiliul Local Rasnov in parteneriat cu Asociatia Rosenau Turism, Asociatia Microregiunea Turistica Muntii Bucegi, Primaria Municipiului Deva si, in perioada urmatoare se vor mai semna inca 16 contracte. Asadar, in directie au intrat in procedura de evaluare 45 de proiecte, dupa prima etapa au ramas 30 si dupa a doua 19, iar contractele se semneaza in termen de 10 zile de la primirea formelor finale ale contractelor de finantare de la Autoritatea de Management pentru POR (Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei).

Care au fost greselile pentru care au fost respinse celelalte proiecte?

In prima faza, au fost depuse proiecte de la nivelul autoritatilor publice locale din mediu rural, care nu se numarau printre beneficiarii eligibili si pe care am fost nevoiti sa le respingem. Pentru urmatoarea sesiune de depunere va fi eligibil si acest tip de beneficiar. Alt motiv pentru respingerea proiectelor a fost depasirea valorii maxime admise, respectiv 1 milion de lei. In a doua etapa de evaluare, realizata de evaluatorii externi, contractati de catre AM POR, s-au semnalat greseli precum: nefundamentarea bugetului sau estimarea unor preturi in neconformitate cu piata.

Cateva date tehnice: cat a durat procedura? Care e valoarea maxima a unui proiect? Care este termenul limita?

De la depunere pana la semnarea contractelor de finantare au trecut aproximativ 7 luni, daca ar fi sa judecam dupa primele proiecte care au fost semnate. Am urgentat tot ce ne sta in putinta astfel incat sa minimizam termenul etapelor de evaluare. In cadrul etapei de evaluare si selectie le sunt cerute solicitantilor clarificari menite sa elimine neconcordantele din proiect. Fiecare solicitare are termen de raspuns intre 2 si 8 zile, ceea ce poate intarzia data de semnare.

Cine finanteaza propriu-zis proiecte? Cate procente ii revine solicitantului?

Cea mai mare parte a finantarii vine de la Comisia Europeana (85%), 13% este suportat de catre statul roman, iar restul, 2 % cade in sarcina solicitantului. Exista un ordin (MDLPL 665/MEF 2.604 din 2008) in care sunt detaliate toate cheltuielile eligibile pentru a nu starni controverse, iar, pentru a ajuta la demararea proiectului, exista posibilitatea obtinerii prefinantarii, in procent de 30% din valoarea eligibila a proiectului. Toate informatiile utile potentialilor beneficiari sunt disponibile pe site-ul www.inforegio.ro (Ghidul Solicitantului, Ordinul de cheltuieli eligibile, precum si Note de informare emise de AM POR).

In final, asteptam potentialii beneficiari sa vina cu cat mai multe proiecte si le stam la dispozitie cu orice informatie care i-ar putea ajuta in scrierea unui proiect de calitate.

Se pare ca turismul românesc nu-i facut sa se bucure de un statut al seriozitatii. Ca si multe alte activitati sau domenii, el este împins, în stilul nostru atât de inconfundabil, pe povârnisul derizoriului. Se face orice spre a se lasa impresia, cel putin, ca aceasta industrie, atât de profitabila la altii, la noi traieste dintr-o suita inepuizabila de improvizatii si incompetente. Un fel de susa, sunt grabiti sa spuna unii, care, dincolo de faptul ca nu sporeste PIB-ul României, mai si cheltuieste bani de la buget pentru promovare. Si, sub gherele crizei, nu par tocmai bani putini. Afirmatiile aberante se deruleaza într-o destrabalare stupefianta. Oameni în toata firea îsi dau cu parerea ca România nu are ce oferi lumii, nu dispune de un potential turistic performant, ca decât s-ar face promovare, în aceste vremuri de restriste economica, mai bine s-ar împinge banii spre cosurile salarilor… Bine ca au potential turistic ungurii si bulgarii, care oricum cheltuiesc pentru promovare, an de an, fonduri de 3-4 ori mai mari decât ale noastre! N-as vrea sa repet o serie de lucruri pe care, anticipându-le, le însiruiam chiar în aceasta pagina, în primul numar al revistei pe acest an. Scriam, atunci: ”Riscul ca doamna ministru sa devina, cu voie sau fara voie, o tinta predilecta a comentatorilor de ocazie face ca adevaratele probleme ale industriei vacantelor si calatoriilor sa ramâna fara ecou, fara o abordare constructiva.” Ceea ce, din pacate, s-a si întâmplat.

Spectacolul se arata de-a dreptul halucinant. Numai turism serios nu se poate derula într-un asemenea balamuc, sârguincios întru discreditare! Fara a intra în detalii despre gafe, erori ori alte matrapazlâcuri, sa mai adaugam ca temerea ca actualul Minister al Turismului sa nu ramâna în viata pâna la capatul actualei legislaturi se poate împlini fara prea mari eforturi. Mai ales ca Ministerul Turismului are în spate o traditie comico-dramatica, statutul de moneda de schimb pe masa guvernelor care s-au succedat din 1990 încoace acreditându-l ca pe o institutie infestata de virusul perisabilittaii. Sa ne amintim fie si de anul 2003, în plin sezon estival si pe la mijlocul acelei legislaturi când Ministerul Turismului de atunci a fost desfiintat din trei miscsri si mutat la codârla Ministerului Transportului, cu “rangul” de Autoritate. Putini au sperat, de atunci, ca turismul va capata un scaun la masa guvernului. Mai toti cei din industria vacantei si calatoriilor au militat, într-un fel sau altul, pentru revenirea pe scena politica a acestui minister. Recent, domnul Traian Basescu confirma faptul ca decizia înfiintarii Ministerului Turismului s-a produs în urma unei întâlniri petrecuta pe Litoral, în anul 2007, dintre domnia sa si reprezentantii asociatiilor profesionale din industria fara fum. Toate bune si frumoase, numai ca domnul Basescu mai spunea, cu acest ultim prilej: “Eu nu cred ca turismul, ca sector economic suta la suta privat, are nevoie de un minister. Noi avem nevoie de un minister pâna când problemele turismului vor fi readuse în priorittaile reale. Peste 10 ani, peste 15 ani, peste 5 ani, nu stiu, când îsi va încheia misiunea nu vom mai avea nevoie de el; dar acum turismul trebuia adus la masa guvernului. Acum avem nevoie de el. Nu stiu daca vom mai avea nevoie si peste 10 ani, când lucrurile vor fi în regula.” Nu stiu, vorba domnului presedinte, ce s-ar mai putea comenta. De un Minister al Turismului a fost nevoie si-n anii din urma si, totusi, n-a fiintat decât sporadic. Iar când a facut ochi, acestui Minister i se spune repede, chiar de catre cel care l-a nasit, ca nu-l paste o existenta de cursa lunga. Va fi turismul în regula peste un deceniu, cum se anticipeaza? La cum merg lucrurile la noi mi-e teama ca aaa minune nu se va petrece nici peste cinci decenii… Sa se finalizeze, în rastimpul preconizat, o redefinire a României ca destinatie turistică? (Tara noastra, preciza domnul Basescu, nu mai este cunoscuta în Europa si în lume decât prin lucrurile rele, Dracula fiind singura atractie care si-a pastrat viabilitatea). Va fi pus la punct, în zece ani, un raport optim între pret si calitatea serviciilor, o promovare care sa aiba în prim-plan nu un loc anume, ci România însasi, si, mai cu seama, vom scapa de amagirea ca lipsa de performanta a turismului românesc se datoreaza doar problemelor din infrastructura? E greu de crezut. Si atunci de ce atâta lipsa de tact sa vorbesti de funie în casa spânzuratului?     Când declari ca turismul (alaturi de agricultura) reprezinta o prioritate, întarirea ideii ca industria vacantelor si calatoriilor beneficiaza de un Minister conjunctural nu poate fi decât total neproductiva. Mai mult, fiind un Minister nascut cu dedicatie, cum se tot spune, se prea poate ca el sa sucombe odata cu eventuala înlaturare a doamnei Udrea de la conducerea lui… Cel putin aceasta pare sa fie aiuritoarea batalie a momentului. Nu cred ca este în folosul turismului – si ca minister, si ca industrie – sa fie atât de mult la mâna improvizatiilor, a nesigurantei ori a pohtei ce va fi pohtit cineva anume…
P.S. La Paris, la 4 decembrie 1956 – în plina adversitate politica între cele doua sisteme ideologice ale vremii – Belgia, Franta si Italia înfiintau Federatia Internationala a Jurnalittilor si Scriitorilor de Turism (FIJET). Era considerata o “agentura” a serviciilor secrete sovietice, specialitate pe care Moscova o exersase în Occident înca din perioada interbelica. Suna neplacut, dar asta e adevarul… Amintiti-va, între altii, de H. Barbusse, R. Rolland, A. Gide, J.P. Sartre, Panait Istrati. La câtiva ani, a aderat la aceasta Federatie si Asociatia Româna a Jurnalistilor si Scriitorilor de Turism (ARJET). De la întemeiere si pâna astazi, FIJET umbla cu congrese si premii (Marul de aur) în orice tara dispusa sa cheltuiasca bani. Staff-ul, plin de persoane în vârsta si fara treaba pe acasa, se plimba, pe banii tarilor credule, fara ca aceste calatorii sa fie urmate, cel mai adesea, de reportaje, emisiuni TV ori radio. Nici n-au cum. Cei mai multi dintre ei sunt freelanceri. Iar de FIJET nu (prea) auzit nimeni… O delegatie de 32 de ziaristi din 20 de tari au fost, în luna mai, oaspetii României. Detalii, în numarul viitor.