Manastirea Probota
Ascunsa printre dealurile din nord-estul Romaniei, se afla una dintre cele mai frumoase manastiri-cetate din Moldova, manastirea Probota. Am cunoscut-o pentru prima data acum 14 ani, pe vremurile cand abia au inceput lucrarile de resturare sub egida UNESCO. Atunci slujbele se faceau intr-o bisericuta din lateralul bisericii principale in care abia incapeau probotenii, satenii din satul Probota, daramite vizitatorii. Imi amintesc frumoasa slujba si autenticul simtamant de intelegere si respect pe care l-am simtit intre participanti. Nu e de mirare ca probota inseamna in slavona infratire!
In vara ce a trecut am hotarat sa revizitez manastirea. La capatul unui drumului ce leaga Dolhasca de Probota, am regasit acest superb lacas. Fiind oarecum izolata de restul manastirilor din Bucovina, manastirea Probota nu avea nici un vizitator in acea dupa-amiaza calda de august. Intrand pe poarta ce face parte din zidul de aparare am descoperit o curte interiora linistita, cu gradina de trandafiri, cu meri imensi la umbra carora erau cazute mere numai bune de mancat, cu alei din piatra, cu vestigii medievale in partea stanga iar in centru cu o biserica semeata.
Construita in anul 1530, de catre Petru Rares, Manastirea Probota tine piept timpului si istoriei. Inclusa in lista monumentelor istorice din judetul Suceava inca din anul 2004, Manastirea Probota a fost candva necropola domneasca a Moldovei, in interiorul ei facandu-si somnul de veci ramasitele domnitorului Petru Rares si Stefan Rares, Doamna Elena Rares si alti membri ai familiei domnitoare din Moldova.
Manastirea Probota este formata din sase obiective: Biserica Sf. Nicolae, Clisarnita, Ruinele caselor domnesti, Ruinele cladirilor din incinta, Turnurile de Colt, Zidul de incinta. Este de mentionat ca biserica Sf. Nicolae a fost trecuta in anul 1993 pe lista patrimoniului cultural mondial, in grupul Bisericile pictate din nordul Moldovei.
Istoria manastirii Probota este una zbuciumata. In anul 1931 era ridicata, asa cum se banuieste, in mijlocul unei paduri, construita din lemn de stejar, Biserica Sf. Nicolae, pe timpul domniei lui Petru I Musat. Ea este una dintre cele mai vechi manastiri atestate pe teritoriul Moldovei.
Cativa zeci de ani mai tarziu, Alexandru Cel Bun a cladit de-a lungul paraului Probota, o alta manastire ridicata din piatra in care Stefan cel Mare a ingropat-o pe mama sa, Oltea Doamna. Din biserica de odinioara nu au mai ramas decat ruinele, caci lacasul sfant a fost distrus de un cataclism fiind reconstruit de Stefan ce Mare. Din pacate, istoria a fost una zbuciumata si se vede treaba ca biserica a fost sortita pieirii caci in urma unei alunecari de teren aceasta s-a daramat.
Istoria manastirii Probota este una cumplit de agitate, vrand parca sa ne aminteasca faptul ca nimic nu se poate realiza fara sacrificiu. Doamna Elena impreuna cu cei trei fii: Ilies voievod, Stefan si Constantin au inchis biserica in anul 1550, dandu-i astfel aerul unei cetati medievale. Ulterior Ilies a construit in interiorul acesteia locuinte domnesti.
Pradata de talhari in prima jumatate a secolului XVII, care au profanat mormintele, Biserica a fost refacuta in mare parte de catre domnitorul Vasile Lupu.
In incinta manastirii Probota si-au desfasurat activitatea patru mari mitropoliti si carturari ai Moldovei, nimeni altii decat Grigorie Rosca, Gheorghe Movila, Teodosie Barbovschi si Dosoftei Barila, acesta din urma daruind in anul 1677 manastirea si mosiile ei Sfantului Mormant de la Iersusalim. Calugari greci s-au instalat in incinta acesteia nepasarea lor ducand in timp la degradarea ctitoriei lui Petru Rares. Pe langa nepasare, calugarii greci au demonstrat si o mare nepricepere, reparatiile pe care acestia le-au facut au daunat monumentului iar picturile realizate de acestia au fost de o proasta calitate. Pe langa nepriceperea calugarilor greci sarea si umiditatea din pamant au condus si ele la distrugerea picturilor.
Constructia bisericii ca plan si pozitie se aseamana cu biserica manastirii Neamt. Biserica este zidita in plan treflat, cu interiorul compartimentat in altar, naos, camera mormintelor (gropnita), pronaos si pridvor, despartite prin ziduri de piatra, cu usi de comunicare intre ele. Edificiul are o turla octagonala deasupra naosului, luminata prin patru ferestre. Pronaosul, de plan dreptunghiular, este strabatut de cate doua mari ferestre gotice. Postamentul bisericii este din piatra cioplita iar fatadele sunt impodobite de un rand de firide ce inconjoara biserica sub cornise.
In biserica se afla 21 de pietre funerare, realizate intre 1464-1640. Pietrele sunt din marmura alba decorata cu elemente accentuat vegetale, inovatie pentru sculptura secolului XVI. Aici sunt ingropati: Petru Rares, Doamna Oltea, mama lui Stefan cel Mare si Doamna Elena, a II-a sotie a lui Petru Rares.
Pictura interioara, datand din anul 1532 si restaurata de curand, a descoperit o iconografie originala. Judecata de Apoi, din pridvor, este introdusa pentru prima data in Moldova de egumenul manastirii, carturarul Grigorie Rosca. Tabloul votiv ce reprezinta pe Petru Rares, fiul sau Ilias, adolescentul Stefan, doamna Elena si alti doi copii ai lui Petru Rares, chiar daca a suferit interventii in jurul lui 1550 si in 1844, este unic datorita felului in care a fost reprezentat Hristos primind modelul bisericii din mainile voievodului – iesind din nori si nu pe tron. Acest tip de compozitie este atipic rasaritului crestin din acea perioada dar este intalnita in occident. Un alt element interesant este faptul ca imaginea fetei lui Ilias a fost innegrita mai tarziu si numele sau a fost sters ca un act de “damnatio memoriae” dupa ce acesta a trecut la islam.
Probota a fost printre primele manastiri moldovenesti cu pictura exterioara. Din pacate aceasta nu a rezistat trecerii timpului. Unele urme, Imnul Acatist si Arborele lui Ieseu, scot insa in evidenta eleganta desenului moldovenesc. Biserica si curtea interioara sunt protejate de ziduri inalte de 6 metri si cu lungimi de aproape 90 de metri. Inspre est, la cele doua extremitati ale zidului, exista doua turnuri de aparare. Poarta de acces principala se afla la mijloc. Zidurile sunt construite din piatra de rau de un metru latime. Clopotnita se afla la nord-vest de biserica unde se pastreaza si casele domnesti restaurate de curand.
Autoritatile locale incearca sa valorifice potential turistic al manastirii Probota. Complexul Muzeal Bucovina a finalizat un proiect al unui muzeu care urmeaza sa fie construit in incinta manastirii si care va cuprinde piesele descoperite in urma sapaturilor arheologice – tesaturi din sec. XVI-XVII, obiecte de cult, vesminte (sec. XVIII). Mai mult decat atat, drumul dintre Dolhasca si Probota a fost modernizat din fonduri europene. Prin urmare drumul judetean 208 S care uneste cele doua localitati, este un drum strategic din punct de vedere turistic, Manastrirea fiind in sfarsit legata de celelalte locasuri de cult din judet printr-o cale de acces facila.
Manastirea Probota este un prilej de reflectare pentru cei ce apreciaza istoria, arhitectura si pictura si de reculegere pentru crestinii ortodoxi. In prezent, in cadrul manastirii functioneaza un atelier de pictura. In cadrul atelierului se picteaza icoane pe lemn si se incondeiaza oua. Maicile de la manastire se dedica si ajutorului persoanelor nevoiase oferind mancare calda batranilor si familiilor sarace din satul Probota si chiar isi ofera ajutorul unor copii ce provin din familii cu probleme in rezolvarea temelor scolare.
Manastirea Probota este situata la 51 km sud-est de Suceava, in apropierea soselei Suceava-Dolhasca-Pascani, la 27 kilometri nord de Pascani si la 7 kilometri sud de comuna Dolhasca.




Comentarii recente