BLOG vacante&calatorii

Foto: Otilia Andrei

(careia ii multumesc pe aceasta cale pentru rabdare)

Continuam partea a doua a calatoriei lui Basil Assan, de aceasta data in Ceylon, Singapore sau Malacca.

Ceylon

Plantatie de ceai in sud-estul Asiei

La debarcader, o placa cu litere mari consilizaza pe straini  a deschide umbrelele, pentru a evita accidentele de insolatiune. Ca prima curiozitate sunt barcile cingaleze, compuse din doua trunchiuri de arbori asezate parallel, cel mai subtire servind a face imposibila rasturnarea. O alta curiozitate sunt carutele cu doua roate subtiri, originare din Japonia si numite inritktcha, trase de un aramiu cingalez care are drept costum un simplu pantalon de baie si care te duce mai iute ca calul, pentru o plata de 40 de centime pe ora. Sunt niste trasuri mari, trase de boi cocosatI (zebu), care merg asemenea foarte iute. O alta curiozitate sunt puncas, niste mari eventaliuri, atirnate din tavan .

Arbore de cauciuc

La hotelul “Goll Face”, intr-o enorma sala de mincare, puncas este inlocuit cu servitori care stau linga fiecare persoana, facind vint cu evantaliul si departind mustele. Erau mai multe muste decit mincare si mai multi servitori decit clienti. Peste 100 de servitori cu picioarele goale, cu parul ca damele, cu un mic coc si cu un peptene de os, trec peste mese, asa ca esti ametit vazindu-i imbracati pe toti in alb. Nu voi insista asupra excursiunilor pe care le-am facut, insa, in Ceylon, unde am studiat fabricatiunea uleiului de coco, nu pot trece cu vederea excursiunea la Kandy, 500 metri inaltime, si la Peradenia, cea mai frumoasa gradina botanica din lumea, care ocupa 60 de hectare de suprafata. Clima la Kandy este foarte placuta. “Queen Hotel” este proprietatea unui ungur, care a locuit mult in Bucuresti; fusese pe timpul razboilui ruso-româno-turc reprezenantul casei “Pomery”. El a introdus aceasta sampanie in România. In fata hotelului este un lac frumos, cu o insula. Ocolul lacului se face cu trasura in timp de o ora. Intilnesti tot felul de arbori necunoscuti: Arborele de pine, Baniani, Mangostini, Arborele de cauciuc, Durianul, cit stejarul de mare si care face nipte fructe cit dovlecii. Palmieru in evantaliu, numit arborele calatorilor, pentru ca in niste cavitati de la nasterea frunzelor gasesti intotdeauna apa de baut.

Foto: www.holani.com

Am vazut palmieri Talipot infloriti. Ei fac floare la 50 de ani o data, apoi mor. Biblia cingaleza e scrisa pe foi de Talipot. La templul budist – inconjurat de un sant mare, in care altadata se cresteau crocodili si unde acum sunt broaste testoase – am intrat in camera rezervata bibliei secrete. Acolo, un popa budist sta inchis pe dinauntru. Se bate la usa, si, dupa un minut de asteptare, popa, in haine galbene, cu capul ras, apare si-ti arata mai intii o brosura franceza, in care ti se da sa citesti paragraful “ce este religiunea budista”, apoi iti deschide biblia secreta scrisa pe foi numai de Talipot, cu scoarte de lemn si infasurata cu sfoara.

Afara, in jurul templului, ard lampi cu ulei de coco. Fidelii aduc daruri zeului Biddha sau, mai bine zis, dintlui zeului, dinte care se conserva aci ca o reliquie putin autentica. Darurile se compun din flori si din cornete de hirtie galbena, continind bucatele de lemne mirositoare, canella (scortisoara), canfor. In China, darurile sunt niste betisoare impregnate intr-o substanta care le face sa arda ca luminarea. In Japonia, darurile sunt niste speteze de brad pe care fidelii isi scriu numele. Acolom banii se arunca in niste cutii mari, asezate la altar si, inainte de a arunca banul, fiecare bate din palme si trage un fel de clopot pentru a destepta atentiunea zeuluim care e considerat ca doarme intruna. Parerea mea este ca, in realitate, se desteata atentiunea celorlalti fideli, antrenindu-i sa arunce si ei gologani.

O orchestra compusa numai din tobe, suna cu furie si, la plecare, tobosarii ma acompaniza pina la poarta. In Ceylon intilnesti foarte des elefanti domestici; ei sunt bine dresati si fac fel de fel de nazdravanii, supunindu-se la ordinele cornacilor lor. Asa, ei pun pe acesti negri pe dintii lor, ii ridica cu trompa. Pentru a te sui pe spinarea lor, ei prefera sa intinda un picior, facind ca un fel de plan inclinat. Caci le vine mai greu a se aseza jos cu cite patru picioarele. Mincare lor de predilectiune sunt niste craci groase de copac. Am gustat si ereau dulci.

Fabricarea ceaiului este o industrie foarte delicata. In Ceylon ceaiul se recolteaza nu numai opt luni pe an, ca in Indii, dar continuu. Cingalezele vin pe seara la fabrica cu cosuri pline de foile cele mai tinere culese. Ele se usuca pe etajere de pinze inclinate, se ruleaza in niste masini cu aburi si care au o actiune analoaga cu frecarea intre doua palme, se cerne, facindu-se patru calitati, se usuca din nou la niste aparate numite « Siroco », ce functioneaza cu aer cald, apoi se ambaleaza in cutii de lemn captusite cu foi se staniu, pentru a suporta umezeala marii. La Colombo e o mare consumatiune de cutii de lemn pentru ceai si un bun debuseu pentru scindurile de brad din România.

Am vizitat pe celebrul « Hagenbeck », care este furnizorul tutulor menajeriilor si gradinilor zoologice din lume si care vinduse mai multi serpi domnului Câmpineanu din Bucuresti. Domnul Hagenbeck (fiul) m-a consiliat ca, daca Guvernul român ar dori sa imfiinteze vreodata o gradina zoologica, sa nu cumpere direct animale din locurile de provenienta, ci de la sucursalele din Hamburg sau alti vinzatori din Europa, caci e mai sigur ca animalele vor trai, fiind deja aclimatzate. In ultimul sau transport, opt elefanti i-au murit pe vapor, iar o girafa a murit tocmai cind intra pe poarta gradinii zoologice din Londra.

In 22 ianuarie 1898, ziua plecarii mele din Ceylon, se vede in India o eclipsa totala de soare. Linia de totalitate a eclipsei incepea din apropiere de Bombay si se termina in muntii Himalaya, avind o latime de citiva kilometri. Am regretat ca, din cauza carantinei ce ar fi trebuit sa fac in locurile contaminate de ciuma, n-am putut vedea aceasta eclipsa totala, fenomen grandios, care m-a impresionat foarte mult.

In extremitatea Asiei – Singapore

De la Colombo la Singapore am facut sase zile pe un vapor englez al companiei “Peninsular and Oriental”, denumita pe scurt P&O, si n-as sfatui pe nimeni sa calatoreasca pe vapoarele engleze. Cele mai bune sunt cele germane, apoi vine vapoarele franceze; cele austriece sunt vechi si demodate. Un vapor, dupa 5 ani, nu mai valoreaza decit jumatate din pretul de cumparatoare, caci perfectionamentele in constructiune sunt foarte repezi.

In a cincea zi de navigatiune, de pe vaporul “Coromandel”, apar coastele insulei Sumatera, posesiune holandeza, bogata in petroleu. Tot in acea zi, vaporul atinge insula Pola Pinang, unde m-am scoborit. Din cauza frumusetii naturei si din cauza marelui interes ce am avut, vazind pentru prima oara un oras chinez, m-am antrenat luind numeroase vederi instantanee si era sa perd vaporul, daca amiralul Seymour, seful escadrilei engleze din marile Chinei, care se afla pe acelasi vapor, nu intervenea pe linga capitan pentru a ma astepta.

Insula Pinang, desi se ridica abia la 800 metri seasupra marii, desi aproape de Ecuator, totusi clima ei este asa de placuta, incit mul multi comercianti si functionari din Amdras si calcutta vin sa restablieasca aci sanatatea lor delabranta. Cind, acum 100 de ani, capitanul Hight lua posesiune de aceasta insula in numele Engliterei, se istoriseste ca el a recurs la un curios mijloc de a defrisa localul actualului oras de vegetatiunea deasa ce-l acoperea. El incarca tunurile cu monede de argint si trase in mijlocul tufisului, stiind bine ca malaezii se vor grabi sa curete locul ca sa gaseasca dolarii.

Malacca vazuta de Otilia Andrei

In peninsula Malacca se gasesc cele mai antice mine de cositor cunoscute. Lor li se atribuie “epoca bronzului”, care aliaj nu putea exista fara cositorul din Malacca. Am vizitat niste turnatorii care produc o treime din cositorul consmat pe glob.

In toate zilele ploua si riurile, intrerupte prin cataracte, sint periculoase pentru navigatiune. Malaezii, inainte de a incerca trecerea in barci a rapizilor, se opresc, implora stincele, le explica in detaliu importanta calatoriei lor, le arunca ofrande ca banani, nuci de betel si chiar pesmeti, daca un om alb ii acompaniza.

Flora e foarte bogata in tarile umede si calduroase. Arborul de gute-perca, special pentru cable submarine, nu se gaseste decit aci; palmieri de toate speciile, chincona etc. Ca plante de cultura sint orezul, tutunul, porumbul, radacini de tapioca, cafeaua ceaiul, cacao, dar mai cu deosebire piperul de Singapore este renumit. Acolo, sub Ecuator, unde nu exista anotimpuri, in toate zilele se seamana, se resadeste, se recolteaza.

Fauna cuprinde elefanti, rinoceri, tigri, un urs malez foarte gratios.

Antropologie

Foto: Serban Sergiu - Locuintele lacustre

Populatiunile salbatice din Malacca sint impartite in numeroase triburi, dupa viata pe care o duc; asa sunt: Orang-Ubu, oamenii riurilor, Orang-tambura, oamenii marii, Orang-utang, oamenii padurilor, care n-au case, petrec noaptea pe copaci si singurul lor avut este un cutit. Maritisul se face fara ceremonie, barbatul trebuie sa faca conchista femeii sale prin fuga; el ii lasa o oarecare distanta ca avns si, daca nu reuseste s-o prinda inainte de a ajunge la tinta cuvenita, ii este interzis de a-si incerca din nou norocul. Fiecare femeie apartine tribului, desi legata de primul ei barbat. La familiile nomade, copilul nu poarta numele mamei, dar acela a arborelui sub care s-a nascut.

Pescarii au un animal domestic foarte curios. Este sarpele boa, pe care il nutresc cu oua si orez, ca si pe copii, catei si pisici, cu care traiesc in buna armonie. {arpele boa este comanionul indispensabil al pescarilor. El se tine dupa ei ca un catel. Se incolaceste in fundul barcii, unde sta nemiscat, insa indata ce o furtuna se apropie, el isi ridica capul, iese din barca in mare si inoata catre casa. Pescarii atunci se grabesc a-l urma, spre a nu fi surprinsi de furtuna.

Singapore insemneaza orasul leului. Toate caile comerciale ale Pacificului si ale Oceanului Indian converg catre acest punct terminal, cel mai meridional a Asiei, numit capul Romania, linga care se afla insula si orasul Singapore. Acolo am continuat studiul meu asupra fabricatiuniei uleiurilor de coco, ilipes si mowra. M-am pus in legatura directa cu comerciantii, cumparind pentru fabrica noastra de lacuri, gome de Manila, de Macasar si de Noua Zeelanda, Singapore fiind tirgul central unde se intrepoziteaza multe articole din Filipine si insulele oceanice.

La o excursiune ce-am facut in peninsula, am avut placrea sa vad, in palatul sultanului din djohore, potretul marime naturala in ulei a marelui Duce de Coburg, parintele Principesei Maria. Asemenea, am vazut potretul M.S Regelui Carol al României si am simtit o indoita placere gasind acest portret la capul cel mai meridional al Asiei, la capul Romania. N-am putut afla originea acestei denumiri, nici provenienta acestor potrete la resedinta Sultanului Dtatului Djohore care, desi independent, totusi se afla in sfera de influenta a Engliterei si, ca orice stat musulman, recunoaste suprematia Sultanului de la Constantinopol.

In peninsula sint multe plante senzitive, ale caror frunze se inchid repede, indata ce la atingi. Adesea se gasesc in insula cite 4-5 tigri ce vin inot din insulele vecine. Serpii boa au cam disparut, insa prin odaile hotelului, pe pareti, vermuiesc alte lighioane mici, ca sopirle, niste gindaci bizari si furnici, caci geamuri nu exista; de asemenea, nici plapumi nu sunt necesare. Fiecare odaie are sala de baie si primul lucru ce trebuie facut la iesirea din pat este sa iei o baie, care, comparativ cu temperatura aerului, ti se pare rece, desi are 28 ° de grade. }intarii sunt foarte suparatori in clima aceasta umeda si calduroasa, in care europeanul cu greu se poate aclimata, si am regretat cind am primit saptamina trecuta stirea mortii amicului meu Schmidt, directorul fabricii de ulei din Singapore.

Navigatiunea in timp de cinci zile de la Singapore la Hong Kong am facut-o pe vaporul german “Saxen”. In tropice, soarele apune brusc, si pe o noapte constelata calatorii isi arata unii altuia Crucea Sudului, constalatiune ce nu se vede de la noi, ci numai in emisferul austral. Catre nord, Steaua Polara declineaza palida in fundul orizontului tropical, ca si un jalon mut care marcheaza distanta colosala ce ma despartea de patrie.

A doua si a treia zi o furtuna incepe a anunta intrarea in periculoasele mari ale Chinei. Imi aduc aminte cu neplacere dusurile ce le-am suferit in timpul somnului, cind am fost de doua ori udat pina la pele de apa de mare ce a navalit in cabina pe fereastra.