BLOG vacante&calatorii

De cate ori nu ne-am confruntat cu o vizita de lucru intr-un oras in care nu calcasem si ne intrebam pe unde sa ne pierdem timpul in orele libere? In primul rand haideti sa facem o lista cu ce e important din punct de vedere arhitectonic, ca un restaurant bun se gaseste fara a cauta prea mult.

Text şi foto: Doina Gabriela Vanca

Catedrala Mare Ortodoxa

Indiferent de unde sosiţi: dinspre Sighişoara, Cluj sau Reghin, toate drumurile va conduc…în centrul municipiului. Accesul în zona centrală este interzis însă oricăror mijloace de transport rutier la sfârşit de săptămână. Cu siguranţă veţi remarca în centru numeroasele clădiri cu aer de epocă, elegant ornamentate. Dacă sosiţi pe E60 dinspre Cluj, privirile vă vor fi atrase iniţial de Catedrala Mică (Piaţa Victoriei nr. 4) azi de rit ortodox, deşi iniţial a fost dedicată ritului greco-catolic.

Catedrala mica poarta hramul Buna Vestire

Ridicată între 1924-1932 clădirea reproduce la scară mică planul catedralei Sf. Petru din Roma. Nu se poate să nu remarcaţi rapid clădirea Primăriei (Piaţa Victoriei nr.3), construită în stil brâncovenesc, între anii 1938-1942.

Foarte aproape este Palatul Administrativ (Str. Primăriei nr. 2), ridicat în anii 1905-1907 în stil Secession. Clădirea este decorată cu panouri de ceramică smălţuită cu tematici de inspiraţie populară (motive florare şi zoomorfe) şi acoperită cu majolică aşezată în forme geometrice. Pe cei curajoşi îi informez că se poate urca în turnul cu ceas înalt de 60 m de pe latura nordică a clădirii, care a fost proiectat ca foişor de foc pentru a semnala eventualele incendii din târg. Nu vă recomand să o faceţi înainte de ora exactă, căci dacă veţi putea suporta sunetul clopotului care bate la fiecare sfert de ceas, cu siguranţă nu veţi rezista celor patru clopote care anunţă trecerea fiecărei ore. Din turn se deschide o minunată panoramă asupra oraşului, cu străzile şi trecătorii săi grăbiţi, care vă va răsplăti efortul.

În continuare vă invit să vizitaţi Palatul Culturii (str.Enescu nr.2), construit între 1911-1913 în stil Secession. Este renumit prin decoraţiile sale interioare şi exterioare. Acoperişul mozaicat din majolică, frontispiciul decorat cu basoreliefuri, frescele şi vitraliile interioare cu teme inspirate din baladele populare sau scene mitologice şi sala oglinzilor atrag privirile iubitorilor de frumos . Impunător este şi holul de intrare, lung de 45 m, pavat cu marmură de Carrara şi străjuit de două oglinzi veneţiene care îi conferă iluzia de spaţiu. Găzduieşte câteva instituţii de cultură şi anume: Filarmonica, Biblioteca Judeţeană Mureş, Muzeul de Artă, Galeria Uniunii Artiştilor Plastici, expoziţia permanentă a Muzeului de Istorie, Centrul de Informare Turistică Mureş, iar în Sala Maris expoziţii temporare pe diverse teme. În sala de concerte funcţionează o orgă alcătuită din 4463 tuburi şi având 63 registre.

Nu departe vă puteţi opri câteva momente la Muzeul Judeţean Mureş (str. Horea nr. 24), care funcţionează într-o clădire construită între 1890-1893, în stil neobaroc cu elemente renascentiste. Acesta adăposteşte Muzeul de Ştiinţe Naturale, cu o bogată colecţie de insecte şi diorame ale habitatelor existente în Jud. Mureş, iar la etaj secţia de istorie modernă şi contemporană a Muzeului de Istorie.

Pentru a rămâne în domeniul muzeistic puteţi continua periplul prin vizitarea Muzeului de Etnografie şi Artă Populară (Piaţa Trandafirilor nr. 11), care funcţionează din 1984 în clădirea numită Palatul Toldalagi, ridicată în stil baroc între anii 1759-1762, fostă locuinţă a contelui Toldalagi Laszlo.

Foarte aproape se află Teatrul Naţional (Piaţa Teatrului nr.1), care funcţionează cu cele două secţii în limbile română şi maghiară. Clădirea cu o arhitectură deosebită, este de dată recentă: 1978. Este bine să ştiţi că nu este singurul teatru din oraş. În Tg-Mureş funcţionează şi Teatrul Studio în cadrul Universităţii de Artă Teatrală (str Koteles Samuel nr. 6), Teatrul Ariel (str. Poştei nr 2) cu piese pentru copii şi tineret şi Teatrul ’74 (Bastionul Croitorilor).

Chiar în spatele Teatrului Naţional puteţi admira Sinagoga (str. aurel Filimon nr 21), ridicată în 1898-1899.

Tot în centru este şi Catedrala Mare ortodoxă (Piaţa Trandafirilor nr. 1), construită în 1925-1934 în stil bizantin. Forma lăcaşului este de cruce greacă cu braţe egale. Adăposteşte o capodoperă a picturii ecleziastice româneşti, având cea mai mare suprafaţă pictată din ţară, iar cupola fiindu-i pictată de maestrul Aurel Ciupe. Culorile calde folosite şi lumina care te înconjoară îţi dau sentimentul de linişte şi împăcare.

După ce ieşiţi din catedrală dacă priviţi spre stânga veţi observa o biserică cu două turnuri simetrice şi ornată cu două statuete. Este Biserica Romano-Catolică (Piaţa Trandafirilor nr.61), construită de Ordinul Iezuiţilor între 1728-1764, în stil baroc cu elemente renascentiste. Amvonul deosebit de frumos, sculptat în lemn, pictat şi aurit merită a fi văzute. Îndreptaţi-vă acum paşii spre Cetatea Tg- Mureş. Din prima fortificaţie datată 1492 se păstrează azi o suprafaţă în partea de SV cu denumirea Castelul Mic. Cetatea cu plan pentagonal, înconjurată de zidul de apărare, mai are în picioare şapte bastioane, dintre care cinci păstrează încă numele breslelor care le-au întreţinut, deşi funcţionale sunt doar trei. Cele şapte bastioane unite prin ziduri formează o mare curte interioară, în cadrul căreia se află Biserica Reformată şi Clădirea Manutanţei. Bastionul Porţii mai păstrează şi azi sistemele defensive medievale: groapa capcană, gurile pentru smoală, şanţul pentru apă şi este sediul unui muzeu organizat în anul 1997 care prezintă istoria cetăţii şi a târgului medieval. Bastionul Măcelarilor este sediul Teatrului ’74 unde pe lângă spectacole au loc şi lansări de cărţi sau alte evenimente culturale, iar Bastionul Croitorilor este sediul Teatrului Scena. Azi cetatea a devenit locul de desfăşurare a unor evenimente de divertisment anuale precum: Zilele Tg-Mureşene (iunie), Jocul din Bătrâni (iulie), Festivalul Berii (august), Sărbătoarea Vinului şi a Mustului (octombrie), Orăşelul Copiilor (decembrie).

Biserica Reformată din cadrul cetăţii (str. Bernady nr 5) este cel mai vechi lăcaş de cult din Tg-Mureş şi unul dintre cele mai vechi monumente de acest gen din Transilvania. Construită între 1316-1442, cu numeroase modificări ulterioare, istoria ei este legată de stabilirea Ordinului Franciscanilor pe aceste meleaguri la sfârşitul secolului XIII. Este o biserică sală, amplă, în stilul gotic târziu cu elemente baroce. Aparţine cultului reformat din anul 1566.

Din cetate vă puteţi îndrepta paşii către Biserica de lemn (str. mitrop. Andrei Şaguna nr 3), construită în 1793 după planul vechi de ridicare al bisericilor de lemn. În drumul său spre Blaj poetul nostru naţional, Mihai Eminescu, a poposit în această bisericuţă în anul1866.

De aici sunteţi aproape de Muzeul Comemorativ Avram Iancu (str. Avram Iancu nr 23), amenajat în casa în care acesta a locuit împreună cu Al. Papiu Ilarian şi P.Popovici în anii 1849-1849. Dacă timpul vă permite merită să treceţi pragul Bibliotecii Teleki (str. Bolyai nr 7), clădită între 1799-1804, în stil baroc, sub îndrumarea directă a contelui Teleki Samuel (cancelar al Transilvaniei între 1791-1822). Aceasta adăposteşte cărţi de mare valoare: manuscrise, incunabule, cărţi vechi în limbile română, maghiară sau germană, opere şi ediţii rare, colecţia de periodice din secolul XVIII etc. În aceeaşi clădire funcţionează şi Expoziţia Memorială Bolyai Farkas (1775-1856) şi Bolyai Janos (1802-1860), care etalează obiecte personale ale celor doi matematicieni tată şi fiu, precum şi fotocopii şi ediţii ale operelor lor. De asemenea cuprinde şi Galeria Nagy Imre, organizată pe baza donaţiei făcute de artist Muzeului de Artă din Tg-Mureş. Sunt expuse peste 100 lucrări cu diferite teme şi care reprezintă variate momente din creaţia artistului. Nu puteţi pleca din municipiu fără să urcaţi la Platoul Corneşti (488m altitudine), de unde vi se deschide o superbă panoramă asupra oraşului şi Văii Mureşului. Aici se află şi vestita Grădină Zoologică, organizată în 1960, a doua ca mărime din ţară, azi extinsă pe o suprafaţă de 20 ha. Sunt adăpostite o mare varietate de specii, organizate pe cinci secţiuni: primate, casa tropicală, carnivore, ierbivore, păsări. Grădina este înconjurată în totalitate de o vastă pădure de stejari şi carpeni numită Pădurea Mare, în care se pot face drumeţii pe numeroasele mini-trasee amenajate. Pădurea se află sub regim de protecţie. Vă mai rămâne de vizitat un alt loc de relaxare deja vestit: Complexul de Sport şi Agrement Mureşul (str Plutelor nr 2) cunoscut şi cu denumirea de Week-end, renovat din 2004. Complexul oferă un cadru natural deosebit. Este un parc amplasat pe malul micului lac de acumulare format de barajul de peste Râul Mureş. Prima amenajare a fost făcută în sec. XIX în jurul unui braţ părăsit al Mureşului. Astăzi există cinci bazine pentru înot sau canotaj, de diferite adâncimi şi mărimi, cu posibilitatea de a închiria ambarcaţiuni.

Foto

Biserica de Piatra

Turnul Franciscanilor