BLOG vacante&calatorii

Iulia Magdalena Sandu

Ascunsa printre dealurile din nord-estul Romaniei, se afla una dintre cele mai frumoase manastiri-cetate din Moldova, manastirea Probota. Am cunoscut-o pentru prima data acum 14 ani,  pe vremurile cand abia au inceput lucrarile de resturare sub egida UNESCO. Atunci slujbele se faceau intr-o bisericuta din lateralul bisericii principale in care abia incapeau probotenii, satenii din satul Probota, daramite vizitatorii. Imi amintesc frumoasa slujba si autenticul simtamant de intelegere si respect pe care l-am simtit intre participanti. Nu e de mirare ca probota inseamna in slavona infratire!

In vara ce a trecut am hotarat sa revizitez manastirea. La capatul unui drum plin de gropi ce leaga Dolhasca de Probota, am regasit aceasta superb lacas. Fiind oarecum izolata de restul manastirilor din Bucovina, manastirea Probota nu avea nici un vizitator in acea dupa-amiaza calda de august. Intrand pe poarta ce face parte din zidul de aparare am descoperit o curte interiora linistita, cu gradina de trandafiri, cu meri imensi la umbra carora erau cazute mere numai bune de mancat, cu alei din piatra, cu vestigii medievale in partea stanga iar in centru cu o biserica semeata.

Ctitorie a domnitorului Petru Rares, Probota a fost ridicata in 1530 pe locul ce a fost ocupat de o biserica de lemn din 1398 cu hramul Sfantului Nicolae. In 1964 manastirea in care au vietuit dintotdeauna calugari, s-a desfiintat, devenind biserica de mir. In 1991  s-a reinfiintat ca manastire pentru calugari iar in 1994 a fost transformata in manastire pentru calugarite, forma sub care exista si astazi.

Constructia bisericii ca plan si pozitie se aseamana cu biserica manastirii Neamt. Biserica este zidita in plan treflat, cu interiorul compartimentat in altar, naos, camera mormintelor (gropnita), pronaos si pridvor, despartite prin ziduri de piatra, cu usi de comunicare intre ele. Edificiul are o turla octagonala deasupra naosului, luminata prin patru ferestre. Pronaosul, de plan dreptunghiular, este strabatut de cate doua mari ferestre gotice. Postamentul bisericii este din piatra cioplita iar fatadele sunt impodobite de un rand de  firide ce inconjoara biserica sub cornise.

In biserica se afla 21 de pietre funerare, realizate intre 1464-1640. Pietrele sunt din marmura alba decorata cu elemente accentuat vegetale, inovatie pentru sculptura secolului XVI. Aici sunt ingropati: Petru Rares, Doamna Oltea, mama lui Stefan cel Mare si Doamna Elena, a II-a sotie a lui Petru Rares.

Pictura interioara, datand din anul 1532 si restaurata de curand, a descoperit o iconografie originala. Judecata de Apoi, din pridvor, este introdusă pentru prima data in Moldova de egumenul manastirii, carturarul Grigorie Rosca. Tabloul votiv  ce reprezinta pe Petru Rares, fiul sau Ilias, adolescentul Stefan,  doamna Elena si alti doi copii ai lui Petru Rares, chiar daca a suferit interventii in jurul lui 1550 si in 1844, este unic datorita felului in care a fost reprezentat Hristos primind modelul bisericii din mainile voievodului – iesind din nori si nu pe tron. Acest tip  compozitie este atipic rasaritului crestin din acea perioada dar este intalnita in occident. Un alt element interesant este faptul ca imaginea fetei lui Ilias a fost innegrita mai tarziu si numele sau a fost sters ca un act de “damnatio memoriae” dupa ce acesta a trecut la islam.

Probota a fost printre primele manastiri moldovenesti cu pictura exterioara. Din pacate aceasta nu a rezistat trecerii timpului. Unele urme, Imnul Acatist si Arborele lui Ieseu, scot insa in evidenta eleganta desenului moldovenesc.
Biserica si curtea interioara sunt protejate de ziduri inalte de 6 metri si cu lungimi de aproape 90 de metri. Inspre est, la cele doua extremitati ale zidului exista doua turnuri de aparare. Poarta de acces principala se afla la mijloc. Zidurile sunt construite din piatra de rau de un metru latime. Clopotnita se afla la nord-vest de biserica unde se pastreaza si casele domnesti restaurate de curand.

Manastirea Probota este situata la 51 km sud-est de Suceava, in apropierea soselei Suceava-Dolhasca-Pascani, la 27 km nord de Pascani si la 7 km sud de comuna Dolhasca.

Autoritatile locale incearca sa valorifice potential turistic al manastirii Probota. Complexul Muzeal Bucovina a finalizat un proiect al unui muzeu care urmeaza sa fie construit in incinta manastirii si care va cuprinde piesele descoperite in urma sapaturilor arheologice – tesaturi din sec. XVI-XVII, obiecte de cult, vesminte (sec. XVIII). In acelasi timp, Consiliul Judetean Suceava a aratat ca pentru a creste numarul de turisti care viziteaza aceasta manastire s-a demarat un proiect de modernizare pe fonduri europene a drumului judetean Dolhasca – Probota.

Manastirea Probota este un prilej de reflectare pentru cei ce apreciaza istoria, arhitectura si pictura si de reculegere pentru crestinii ortodoxi. La manastire au lucrat carturari precum Gheorghe Movila, Teodosie Barnovschi si mitropolitul Dosoftei, artisti anonimi de un talent extraordinar au ridicat-o si au impodobit-o iar restauratorii UNESCO au redescoperit publicului acest monument si casa de rugaciune de valoare inestimabila.