BLOG vacante&calatorii

text: Iulia M. Sandu
Foto:Isabela Buhai

Legatura mea cu Clujul a inceput cu noua ani in urma, atunci cand am poposit pentru prima data in acest frumos oras de pe malul Somesului ca si proaspat student. De atunci si pana astazi am vazut Clujul transformandu-se sub ochii mei si devenind un oras modern si cosmopolit, noul “Sillicon Hill” al Romaniei, epicentru al vietii culturale si educationale din Transilvania. In ciuda tuturor acestor transformari, Clujul a reusit sa-si pastreze vechiul aer de urbe medievala si sa atraga un numar crescand de vizitatori. S-au construit mall-uri dar s-au refacut si multe dintre fatadele cladirilor vechi din centrul istoric, s-au deschis restaurante din orientul apropiat, cu mancare italiana sau chinezeasca dar si restaurante traditionale romanesti, au fost inaugurate cluburi cu muzica house dar si cu muzica populara sau oldies, iar strazilor pietonale din centru li se va adauga in curand o centura de ocolire moderna.

Cunoscut de germani ca si Klausenburg, de maghiari ca si Kolosvar si de romani ca si Cluj-Napoca, identitatea acestui oras de la poalele Feleacului a fost data de-a lungul istoriei de toate aceste etnii. In ciuda micilor neintelegeri izolate dintre maghiari si romani, in Cluj-Napoca se vede astazi o tendinta din ce in ce mai clara spre impacare si respect fata de multiculturalism. Simbolic, noua pietonala de pe Bulevadrul Eroilor uneste doua dintre pietele centrale cele mai reprezentative pentru maghiari si romani, Piata Unirii, unde se afla statuia regelui Ungariei nascut la Cluj, Matei Corvin, si Piata Avram Iancu, unde se afla statuia lui Avram Iancu, binecunoscutul conducator roman al revolutiei de la 1848-1849 din Transilvania.

Daca Cluj-Napoca a suferit un declin in anii ‘90 datorita politicilor restrictive ale primarului de atunci, in prezent Clujul este un magnet pentru investitorii straini si, ca si consecinta, aproape 90% din turismul municipiului Cluj-Napoca este reprezentat de turismul de afaceri. Pe langa acesta, intr-o proportie mai mica dar nu mai putin importanta si in continua dezvoltare, se afla turismul cultural, cinefil si sportiv.

Viata culturala a Clujului a fost si este foarte intensa. Pentru a cunoaste mai bine patrimoniul cultural al Clujului va propun trei trasee.
Primul traseu porneste din zona pietei Muzeului, cea mai veche piata a Clujului, astazi zona pietonala. Dupa ce luati micul dejun la una din cafenelele din aceasta zona – preferatul meu este Bistro Viena, puteti admira si chiar cumpara obiectele traditionale romanesti ale mesterilor populari ce expun aici. Plimbandu-va apoi pe aceste alei muzeu din vechea cetate a Clujului, veti observa Casa Matei Corvin din secolul al XV-lea si Biserica Franciscana pe al carui frontispiciu sunt amplasate 2 opere ale sculptorului Johannes Nachtigall: statuia Sfantului Francisc si statuia Sfantului Anton. Chiar daca in momentul de fata este inchis pentru doi ani datorita unor lucrari de restaurare, Muzeul de Istorie al Transilvaniei situat pe str. Constantin Daicoviciu nr. 2 va va oferi informatii despre istoria acestei asezari urbane. De aici, indreptati-va spre Piata Mihai Viteazul unde veti vedea statuia lui Mihai Viteazul inconjurata de un mic parculet, cinematograful Republica, iar in partea vestica, in zona intersectei cu strada George Baritiu, Regele Ferdinand, Horea si podul peste Somes veti descoperi Palatul Babos care face parte dintr-un complex arhitectural finalizat la sfarsitul secolului XIX, alaturi de Palatul Szeky, Palatul Berde si Palatul Elian. Luati pranzul la restaurantul Roland Gaross de pe malul Somesului si apoi urcati pe jos sau faceti o scurta calatorie cu taxiul pana pe dealul Cetatuiei. Din vechea fortificatie construita in perioada Habsburgica a mai ramas putin dar, odata ajunsi sus, veti putea admira o panorama superba a orasului de la poalele Feleacului si va veti putea racori la una din terasele cu priveliste sau la barul hotelului Belvedere, inainte de a cobori pe treptele ce duc spre Parcul Central. In drumul spre aleele racoroase ale parcului, pe malul drept al Somesului, la capatul strazii Emil Isac, veti putea vedea cladirea in stil “secession” a Teatrului si a Operei Maghiare, singurele institutii de acest fel din afara granitelor Ungariei. Parcul Central „Simion Barnutiu”, cunoscut clujenilor drept „Parcul Mare”, are o vechime 179 de ani, fiind cel mai mare spaţiu verde din inima orasului. Plimbandu-va prin parc veti descoperi foisorul in care au loc “casatoriile de vara”, Facultatea de Chimie din cadrul Universitatii Babes-Bolyai care a functionat initial ca scoală de fete, cladirea vechiului Casino ce va fi transformata intr-un spatiu multifunctional ce va include expoziţii, receptii, prezentari si evenimente si, nu in ultimul rand, lacul de agrement de unde veti putea inchiria barci si hidrobiciclete pentru o plimbare la apus de soare. Cum pana acum trebuie sa vi se fi facut foame, chiar langa parc, pe strada Cardinal Iuliu Hossu, veti putea lua cina la restaurantul Club Italia, unde va recomand sa comandati deliciosul carpaccio di pesce spada, dupa care puteti servi un desert delicios si gusta ceaiuri aromate la Amadeus Mozart Café de pe aceeasi strada.

Al doilea traseu pe care vi-l propun incepe cu un mic dejun la una din terasele din zona Zidului Cetatii de pe strada Potaissa, astazi pietonala, si urmeaza cu o vizita la Gradina Botanica “Alexadru Borza” de pe Strada Republicii. Zidul a fost realizat în secolul XV, cand a fost acordat Clujului rangul de Oras Liber Regesc, primind astfel dreptul de a construi ziduri, bastioane si turnuri de aparare. Gradina Botanica a fost fondata in 1920, după Unirea Transilvaniei cu România, si contine pe teritoriul sau peste 10 000 specii de plante din toate colturile lumii. Dupa ce v-ati bucurat de peisajul seren si de gradina japoneza si cea romana, puteti folosi iesirea de pe strada Pasteur si cobori apoi pe strada Prof. Victor Babes spre Piata Lucian Blaga. Pentru a lua pranzul va puteti opri la Marty Caffe pentru a manca o salata sau o pizza sau, daca vreti sa mancati “mult si bine”, va puteti abate putin de la drum pentru a merge la Casa Vikingilor de pe strada Bogdan Petriceicu Hasdeu. Din Piata Lucian Blaga, unde veti putea admira cladirea Bibliotecii Central Universitare si cea a Casei de Cultura a Studentilor, unde isi afla temporar sediul Filarmonica de Stat Transilvania, coborati pe strada Petru Maior, pana pe strada Memorandumului, unde, la numarul 21, se afla Muzeul Etnografic al Transilvaniei. Acest muzeu este cel mai modern si bine organizat muzeu din Cluj, nefiind de mirare faptul ca este primul muzeu etnografic din Romania care si-a desfasurat activitatea neintrerupt. Mai mult, in perioada mai – octombrie puteti lua autobuzul 30 din vecinatatea muzeului pana in Piata 14 Iulie, unde se afla o anexa a sa, parcul Etnografic “Romulus Vuia”, primul muzeu etnografic in aer liber din Romania si al saselea din Europa. Aventurati-va apoi mai departe de centru pentru a lua cina la Hanul Dacilor de pe strada Constantin Brancusi, unde va recomand ciorba de fasole cu ciolan in paine, sau la restaurantul Lugano de pe strada G-ral Eremia Grigorescu, unde va recomad sa incercati un foie gras rustic si pieptul de rata cu sos de struguri. De retinut, miercurea, vinerea si sambata la acest ultim restaurant se sustin spectacole de muzica de pian live.

O noua zi, un nou traseu care incepe la Bastionul Croitorilor unde va puteti bea cafeaua de dimineata la cafeneaua de la subsol. Monumentul poarta numele breaslei croitorilor din Cluj, care l-au intretinut si au avut obligatia pazei orasului in acest punct al Vechii Cetati. Bastionul a fost recent restaurat, gazduieste astazi noul centru de cultură urbană al oraşului si este, consider eu, un exemplu perfect de adaptare a unui spatiu istoric la realitatea prezenta. Din acest punct, in drum spre Piata Unirii, faceti o plimbare pe strada Mihail Kogalniceanu. Strajuita de copaci ai caror coroana fac umbra strazii, pe strada Mihail Kogalniceanu veti putea admira Biserica Reformata-Calvina, una din cele mai mari biserici din sud-estul Europei, un exemplu perfect al stilului arhitectural gotic tarziu, statuia Sfantului Gheorghe omorând balaurul, Palatul Teleki ce adaposteste Sala de lectura a Bibliotecii Judetene „Octavian Goga” si sediul central al Universitatatii “Babes-Bolyai” din care face parte si Biserica Piariştilor sau a Iezuitilor, cu intrare de pe Strada Universitatii. Piata Unirii, transformata recent intr-o ampla zona pietonala, a fost miezul orasului medieval Cluj. In mijlocul pietei se afla Biserica romano-catolica Sfantul Mihail, una din cele mai bune exemple ale goticului din Romania, si Statuia lui Matei Corvin. Pe laturi se afla Palatul Bánffy, care adaposteste acum Muzeul de Arta, cele 2 cladiri construite in oglinda de la care porneste strada Iuliu Maniu, cladirea fostei primarii si cea a Bancii Nationale, cladirea fostului Hotel Continental in proiect de a fi transformat in Galeriile Comerciale “New York” si Casa Hintz care a fost locul primei si celei mai longevive farmacii din Cluj Napoca, astazi Muzeul Farmaciei. Intre vizita la cele doua muzee care strajuiesc aceasta piata, va sugerez sa luati pranzul la restaurantul Baracca de pe strada Napoca, unde atat mancarea cat si design-ul localului sunt absolut superbe. Din Piata Unirii, mergeti pe aleea pietonala de pe B-dul Eroilor spre Piata Avram Iancu unde veti vedea Catedrala Ortodoxa, Statuia lui Avram Iancu, cladirea Operei Romane si a Teatrului National din Cluj, palatul de Justitie, cladirea Comandamentului Armatei a IV-a Transilvania cunoscuta si ca vechea cazarma Sf. Gheorghe si, in spatele Catedralei, pe Bulevardul 21 Decembrie 1989, Biserica Reformata Calvina cu doua turnuri. Tot pe acest bulevard, la numarul 22, va recomand sa luati cina la restaurantul cu specific vanatoresc Hubertus, unul dintre cele mai vechi restaurante din urbea de pe Somes.

Cu siguranta ca patrimoniul cultural si gastronomic al Clujului nu se margineste la obiectivele de mai sus dar, pentru o vizita de 3 zile, acestea va vor incanta si va vor face sa cunoasteti intr-o masura cat mai mare acest oras din inima Transilvaniei. Daca aveti mai mult timp la dispozitie, va recomand deopotriva Muzeul de Speologie Emil Racovita care se afla in cladirea vechii inchisori medievale a orasului din apropierea Pietei Muzeului, Observatorul Astronomic din cartierul Zorilor si Biserica romano-catolica Calvaria din cartierul Manastur. De asemenea, nu plecati de la Cluj fara a incerca sau a cumpara ca si suveniruri produsele firmelor locale Ursus, Napolact, Jolidon, Farmec, Clujana, Prodvinalco, Cosm Fan sau Oncos.

Alte forme de turism care s-au dezvoltat in Cluj in ultimii ani sunt reprezentate de tursimul cinefil si cel sportiv. Festivalul International de Film Transilvania (TIFF) a reusit sa se impuna ca un festival de prestigiu la nivel european si atrage in fiecare an un numar ridicat de turisti, iar din aceasta toamna se va organiza si Festivalul Internaţional “ComedyCluj”, dedicat filmelor de comedie. Pe plan sportiv, turistii vin la Cluj nu doar pentru a asista la meciurile echipelor de fotbal CFR Cluj si Universitatea Cluj, dar si la competitiile de handbal, baschet, volei sau judo organizate la Sala Sporturilor Horia Demian. Mai mult, langa viitorul stadion “Ion Moina” se va construi un centru sportiv de rang superior care va putea gazdui competitii sportive variate, de la hockey pe gheata si patinaj artistic la scrima, box si arc.

Pe langa toate acestea, Clujul ispiteste turistii cu nenumaratele festivaluri pe care le organizeaza, cum ar fi: Toamna Muzicală Clujeana, organizat de Filarmonica de Stat Transilvania, Festivalul international al teatrelor de papusi “Puck-Animafest”, Festivalul International “Lucian Blaga”, Zilele portilor deschise, Delahoya Rave Festival, Festivalul de Teatru Experimental Man.In.Fest, Transilvania Jazz Festival sau SeptemberFest.

Cum turismul atrage dezvoltarea celorlalte servicii conexe care implicit aduc bunastare unui oras, clujenii au inteles cum sa-si protejeze patrimoniul si sa si-l puna în valoare. Ca si Mesterul Manole, municipalitatea clujeana isi arata patima pentru creatie prin multimea proiectelor de reabilitare pe care le desfasoara. Padurea Faget va deveni un parc pentru picnic dotat cu gratare, alei si potetci, Castelul Banffy din Rascruci va fi transformat in centru international de conferinte, Canalul Morii va fi refacut si va fi flancat de o alee pietonala cu arbori, vor aparea chioscuri cu model unitar pentru distribuitorii de presa, Parcul Central va fi reamenjat, se va construi un bazin de polo in Gheorgheni, Baile Someseni vor fi modernizate, la Baisoara se va construi o partie de schi moderna, cateva cladiri vechi din centrul istoric al orasului, inclusiv cladirea Muzeului de Arta (Palatul Banffy), vor fi restaurate, groapa din Piata Muzeului va fi acoperita cu o cladire de birouri a carei parter va permite accesul la vestigii, iar Muzeul Etnografic se va extinde in padurea Hoya. Traseele pentru biciclete si placutele bilingve de semnalizare a cladirilor monument-istoric au aparut deja in oras. Toate aceste semnale pozitive date de Primaria clujeana arata ca astazi Clujul se afla in competitie directa cu Brasovul si Sibiul pentru a atrage cat mai multi turisti in zona urbana a Transilvaniei.

Aceasta transformare rapida trebuie facuta insa cu grija, tinandu-se cont de straturile de istorie care incep din centrul vechi si se termina cu cartierele de blocuri comuniste. In aceste conditii, ideea de a rezerva malul Somesului pentru zgarie-nori este nepotrivita si nu va face decat sa blocheze privelistea, sa faca nota discordanta si sa umbreasca intregi zone de case. O asemenea idee a mers in Viena, unde latimea canalului Dunarii ajunge pana la circa jumatate de kilometru, dar Somesul Mic nu este Dunarea. Madrid-ul ar fi un exemplu bun pentru definirea unei zone destinate constructiilor inalte iar Puerto Madero, din Buenos Aires, pentru reamenajarea zonelor de pe malul unui rau urban.

Fara indoiala ca turismul in Cluj Napoca are perspective frumoase. Din punctul de vedere al infrastructurii, Cluj-ul este usor accesibil, aflandu-se pe drumul european E-60, fiind legat feroviar de cele mai mari orase din Romania si dispunand de un aeroport international care are curse aeriene regulate catre principalele orase din Europa. Pe langa aceasta, baza de cazare este nu numai indestulatoare dar si in continua dezvoltare. Astfel, pe harta clujeana au aparut recent trei noi hoteluri de 4 stele: West City Hotel, Beyfin si Ramada iar alte branduri internationale, cum ar fi Hilton, Shereton si Marriott si-au exprimat intentia de a intra pe piata clujeana. In aceste conditii, singurul handicap evident al Clujului este o promovare insuficienta a obiectivelor culturale prin agentii de turism, targuri de specialitate autohtone si internationale si online. Pliantele din muzee sunt o raritate, mijloacele multimedia lipsesc, iar magazinele de suvenire au rafturile aproape goale. O prezenta mai activa pe piata turistica, pliante si vizite ghidate multilingve ar da un imbold turismului in acest oras.

O doina zice: “Lung e drumul Clujului dar mai lung al dorului”. Chiar daca drumul Clujului va fi lung pentru multi dintre voi, va asigur ca se merita si ca, odata ce veti cunoaste acesta capitala occidentala a Romaniei si locuitorii ei, drumul dorului de Cluj va fi si mai lung. In dulce grai ardelenesc, clujenii va invita sa veniti la Cluj. “No, hai la Cluj!”.

[View with PicLens]