BLOG vacante&calatorii

Text&Foto: Iulia Sandu

Situat pe Valea Somuzului, pe drumul european E85, municipiul Falticeni este un important punct de legatura in partea de Nord-Est a Romaniei, loc de popas de la Iasi spre manastirile din Bucovina sau din Vechiul Regat si de la Neamt catre Suceava si Chisinau. Falticeniul este un oras provincial mic dar cu sufletul mare care a atras de-a lungul timpului, prin voia destinului sau datorita frumusetilor locurilor, multe personalitati ale culturii si stiintei romanesti, George Calinescu situand acest spatiu moldav pe locul trei in tara dupa Bucuresti si Iasi in ceea ce priveste numarul de personalitati.

In Falticeni, calatorul va descoperi Nada Florilor, Dumbrava Minunata, casa memoriala a lui Mihail Sadoveanu, scoala de catiheti a lui Ion Creanga (“fabrica de popi”), Muzeul Apelor Mihai Bacescu, Muzeul de Arta Ion Irimescu, Galeria Oamenilor de Seama, strada Ion Creanga cu peste 15 case memoriale, 12 biserici ortodoxe, o biserica catolica, una evanghelica si una baptista, o sinagoga, precum si unul dintre cele mai mari cimitire evreiesti din Romania. Pe urmele Lizucai si ale lui Patrocle, el va fi invaluit de linistea orasului provincial cu strazi vechi si noi pline de flori ce converg catre aleea pietonala centrala pe care localnicii o numesc “faleza” chiar daca singura urma de apa din jurul ei este fantana arteziana din fata bisericii Adormirii Maicii Domnului. Faleza este strajuita de cladiri vechi care si-au pastrat arhitectura originala precum cladirea Primariei, cladirea Tribunalului, casa Gane-Gorovei si cladirea Bibliotecii. De-a lungul acestei alei calatorul va fi cu siguranta indemnat la ospat la terasele si restaurantele de aici in care se pot servi tuica de mere sau prune si delicioase tochituri moldovenesti.

Intemeiat in 1780 prin hrisovul domnesc al lui Constantin Voda Moruzi, Falticeniul a fost resedinta judetului Baia si un important nod comercial in zona. Dupa anexarea Transilvaniei si Bucovinei la Imperiul Austro-Ungar, multi comercianti evrei s-au stabilit aici pentru a scapa de impozitele si taxele imperiului, aproximativ 80% din populatia orasului fiind la un moment dat evreiasca. O data cu consacrarea iarmarocului de la Falticeni peste granitele tarii, considerat al doilea ca marime din Europa dupa cel din Leipzig, constructiile au luat amploare, s-au dezvoltat mestesugurile si au fost publicate reviste culturale. Din pacate, asa cum in mod tragic s-a intamplat in multe orase din Romania, in timpul comunismului multe cladiri au fost distruse Falticeniul fiind transformat intr-un oras industrial. Acum, dupa 20 de ani de la Revolutie, activitate industriala aproape nu mai exista si acest pitoresc oras asezat intre livezi cu meri la intrarea dinspre Iasi si Gura Humorului si lacuri, la intrarea dinspre Suceava, si-a regasit identitatea de important centru cultural, stiintific si religios.

Stiati ca prima femeie neurochirurg din lume, Sofia Ionescu Ogrezeanu, si prima femeie comandant de nava din marina romaneasca, Angela Lefterescu, sunt din Falticeni? Nici eu nu stiam dar am descoperit aceasta discutand cu muzeografii celor 4 muzee ale orasului, cu functionari ai primariei, cu profesori, preoti sau simpli cetateni ai acestei “Mici Florente a Romaniei”, asa cum a fost denumit Falticeniul in trecut.

Ospitalieri si linistiti, falticenenii sufera de o boala incurabila, un foarte pronuntat patriotism local. Sculptorul Ion Irimescu isi exprima prin urmatoarele cuvinte sentimentele fata de aceasta urbe de pe Somuz: “Dorul de Falticeni este permanent. Acest coltisor de lume, oriunde m-as gasi, imi este adanc infipt in inima, in gand, in amintiri… Este motivul pentru care munca mea in domeniul artei aici si-a gasit spatiul potrivit”. Fie ca traiesc in orasul natal, fie ca drumurile vietii i-au purtat pe alte meleaguri, falticenenii au o legatura speciala unii cu altii ce are la baza dragostea pentru aceasta urbe moldava. Si au si cu ce sa se mandresca!

Casa memoriala Mihail Sadoveanu de pe strada Ion Creanga este ascunsa dupa o poarta cu streasina in Gradina Linistii. Aceasta casa la care Sadoveanu venea pentru a se reculege si pentru a se odihni a fost construita dupa schitele scriitorului, fiind locul unde acesta a scris o treime din operele sale.

In Galeria Oamenilor de Seama de pe strada Sucevei calatorul se poate delecta cu o vasta colectie de scrisori, manuscrise, fotografii si obiecte personale apartinand unui numar de peste 50 de personalitati falticenene precum scriitorii Matei Milo, Maria Cantacuzino, Nicu Gane, Ion Creanga, Mihail Sadoveanu, Ion Dragoslav, Anton Holban si Nicolae Labis, istoricii, criticii literari şi filologii Eugen Lovinescu, A.G. Stino si Constantin Ciopraga, oamenii de teatru şi muzicienii Jules Cazaban, Grigore Vasiliu-Birlic, Paul Calinescu, George Adamachi, Alexandru Alger, artistii plastici Ion Irimescu, Stefan Soldanescu, Rubin Reuven, Aurel Baesu, Maria Mihaescu, folcloristii Artur Gorovei si Mihai Lupaescu si oamenii de stiinta Dimitrie Leonida, Nicolae Grigoras, Vasile Ciurea, Mihai Bacescu, Eliot Sorel si Florin Constantin Ghiurea. La aceasta lista impresionanta de personalitati, care ar putea continua, se adauga in mod firesc Horia si Vasile Lovinescu care s-au nascut in casa veche de 180 de ani care gazduieste Galeria.

Muzeul de Arta Ion Irimescu de pe strada Mihai Eminescu expune cea mai bogata colectie permanenta de autor din Romania, cu peste 300 de lucrari de sculptura si 1000 de lucrari de grafica. Succesor al lui Paciurea, Jalea si Brancusi, Ion Irimescu a fost numit “sculptorul de suflete” datorita conotatiilor metaforico-simbolice ale lucrarilor sale. Am avut placerea de a discuta cu directorul muzeului, Dl. Gheorghe Dascalescu, care l-a cunoscut personal pe maestrul care a murit la Falticeni in 2005 dupa 102 de viata. Acesta mi l-a descris ca fiind “un om cu noblete spirituala care impunea respect doar din priviri, sfatos, mereu cu amintiri, mai ales din vremea Parisului”.

Muzeul Apelor Mihai Bacescu de pe strada Nicu Gane este un muzeu scoala, fara mulaje, doar cu animale conservate in formol, cu obiecte de pescuit, acvarii, diorame, un glob lunar si un glob pamantesc unic in lume prin faptul ca reda relieful submarin. Academicianul Mihai Bacescu a lucrat cu Emil Racovita si Grigore Antipa, a descoperit peste 80 de animale marine si a pus bazele acestui muzeu in Falticeni datorita legaturii deosebite pe care o avea cu acest oras. D-na muzeograf Tofan Dana mi l-a descris ca fiind “un om placut, modest, apropiat de colegi, sfatos, bland, de o inteligenta rara. La varsta de 91 de ani tinea minte orice denumire stiintifica. Ii placea sa-l tragi la vorba, sa povesteasca. Era un tip mucalit. Stia sa fie sever dar si foarte placut. Ii placea sa serveasca un pahar de tuica naturala”.

E frumos de vizitat Falticeniul in zilele iarmarocului de Sfantul Ilie – 18, 19 si 20 iulie – zile in care balciul vine la Falticeni, se organizeaza spectacole, iar mesterii populari din zona isi vand creatiile. Oras provincial in care se pastreaza inca obiceiurile traditionale, Falticeniul atrage calatorul si de Craciun si Paste. De Craciun se organizeaza de catre primarie un festival de Obiceiuri si Datini iar Muzeul Ion Irimescu organizeaza un concert de colinde. Cu ocazia sarbatorilor pascale locuitorii merg si in prezent sa sfinteasca ouale rosii si cozonacii la biserica iar muzeele organizeaza expozitii de oua incondeiate sau icoane pe sticla.

In ciuda acestor importante repere culturale, stiintifice si religioase, Falticeniul de astazi este izolat turistic.
Dl. Gheorghe Dascalescu mi-a spus ca lucrarile lui Ion Irimescu nu au fost popularizate suficient in strainatate, motiv pentru care nu vin multi vizitatori straini. Cu toate acestea, interesul strainilor pentru acest tip de arta este foarte ridicat, muzeul Ion Irimescu fiind singurul din Falticeni in care in timpul vizitei mele se facea si ghidajul unui grup de norvegieni. Mai mult, cu ocazia vizitei sale la Falticeni, Jonathan Scheele, fostul comisar european pentru integrarea Romaniei in UE, a avut ocazia sa viziteze muzeul si sa-l cunoasca pe maestrul Ion Irimescu, atunci inca in viata. La iesirea din tara, intrebat de catre redactorii revistei Dilema ce ia din Romania la plecarea sa, acesta raspunde fara ezitare: “Muzeul Ion Irimescu”.

Responsabilul de turism al primariei, Dl. Corneliu Monoranu, mi-a marturisit ca datorita suprapromovarii Bucovinei, zona vechiului Regat a Romaniei a fost lasata uitarii de catre promotorii de turism nationali si regionali. Cu toate ca drumurile proaste si lipsa unei baze de cazare suficiente au fost in trecut impedimente in dezvoltarea turismului local, astazi aceste probleme sunt in mare parte depasite iar autoritatile locale sugereaza realizarea unor pachete de turism care sa includa muzeele din Falticeni si Manastirile Probota, Slatina si Rasca, manastiri cel putin egale in frumusete cu cele din Bucovina. Strategia de relansare turistica a Falticeniului cuprinde proiecte de reabilitare a cladirii mari a Muzeului Ion Irimescu, fosta cladire a Prefecturii, a Muzeului Apelor, fosta cladire a tribunalului Judetului Baia, si a Casei de Cultura pentru Tineret. La Nada Florilor se urmareste aprobarea transferarii folosintei cu titlu gratuit catre Primarie a iazului Somuz 2 de la Administratia Fondului Piscicol pentru amenajarea unei zone de agrement, casa Gane-Gorovei este in custodia manastirii Putna si va fi transformata intr-un muzeu, se va relansa Festivalul Folcloric Sezatoarea, se vor organiza o gala de box, un concurs de pescuit si un circuit de moto-turism. Toate acestea si multe alte proiecte viitoare vor imbogati cu siguranta experienta calatorului la Falticeni.

Nu exista un mijloc mai propice de a incheia acest articol despre Falticeni decat prin citarea cuvintelor rostite de Sadoveanu la sarbatorirea a 50 de ani de viata: “La Falticeni am baut apa vie a sufletului romanesc, pe care n-am uitat-o nici pana azi. In ea se va rasfrange pana la moarte toata taina sufletului meu. Imprejurarile si pitorescul locurilor, muntii, apele, natura incantatoare si poporul, toate au creat ce Dumneavoastra sarbatoriti astazi”.

[View with PicLens]